Liber TV

“Presa liberă înseamnă garanția unei societăți democratice”. Este mesajul transmis astăzi de șefa statului, Maia Sandu, cu ocazia marcării Zilei Internaționale a Libertății Presei. Cu acest prilej, oficialul a felicitat și a mulțumit tuturor jurnaliștilor care își fac munca onest și servesc interesul public.„Să fii un jurnalist onest înseamnă să fii un jurnalist liber. Avem nevoie de cât mai mulți jurnaliști bine pregătiți, liberi să informeze cetățenii despre lucrurile importante pentru societate și curajoși în demascarea actelor de corupție, indiferent cine le comite. Presa liberă înseamnă garanția unei societăți democratice”, a spus Maia Sandu.În fiecare an, la 3 mai, în întreaga lume este sărbătorită Ziua Libertății Presei, zi în care sunt marcate principiile fundamentale ale libertății presei și este adus un omagiu jurnaliștilor care şi-au pierdut viața în timpul exercitării profesiei. Această zi a fost proclamată de către Adunarea Generală a ONU în anul 1993, în urma unei recomandări adoptate în cadrul celei de-a XXVI-a sesiuni a Conferinței General a UNESCO, din anul 1991.  

După ce aproape jumătate din judecătorii Curții de Apel Chișinău și-au dat demisia pentru a evita vettingul, Veaceslav Platon spune că, din informațiile sale, ar urma și alte demisii în Curțile de Apel din țară, după modelul Curții Supreme de Justiție.  Potrivit lui Platon, asta ar înseamna că examinarea dosarelor penale va fi blocată total, întrucât 3 magistrați vor fi nevoiți să stea permanent cu aresturile preventive. „Asta înseamnă că mii de oameni vor sta la infinit în închisori în așteptarea sentinței. Asta înseamnă că toate dosarele de la Curțile de Apel, care sunt examinate a câte 3-4 ani, vor începe a fi examinate de la zero. Asta înseamnă că nimeni nu va putea primi o sentință finală, iar hoților le vor expira termenele de prescripție pentru fărădelegile comise. Și vor scăpa basma curată”, a scris Veaceslav Platon pe Telegram. Va fi blocaj și pe dosarele civile, administrative și cazurile de faliment, mai spune Platon. Potrivit lui, la Judecătoria Centru din Chișinău deja se ia mită doar pentru examinarea mai urgentă a dosarelor. „De ele putem uita pentru următorii 7 ani. În Judecătoria Centru din Chișinău deja se ia mită doar pentru examinarea mai urgentă a dosarelor. Fără a mai cere vreo decizie în favoarea unei sau alte părți. Conform legii. În caz contrar, examinarea va dura 2-3 ani, dacă părțile implicate nu vor amâna artificial. Iar asta e doar prima instanță. Venirea magistraților din instanțele inferioare, după exemplul CSJ, nu va mai fi posibilă. Acolo și așa e o lipsă acută de judecători. Și competență zero. Doar vor prelungi termenele de examinare în prima instanță de la actualii 2-3 ani, până la 5-6. Mai pe scurt, pune-l pe prost să se roage Domnului, iar el își va sparge capul de podele. Am avut o Justiție proastă, iar acum nu o mai avem deloc”, a conchis Platon.Curtea de Apel Chișinău deja se confruntă cu o criză de cadre. Din 57 de judecători prevăzuți în statele de personal, activează acum doar 35 și alți patru urmează să se pensioneze în 2024.Președintele interimar al Curții de Apel Chișinău, Ghenadie Mîra, anticipase că 50% din ei vor pleca din cauza vettingului și cere CSM să transfere aici judecători din instanțele de fond, la fel ca la Curtea Supremă de Justiție (CSJ).Înainte de lansarea vettingului la CSJ, 20 din cei 25 de judecători ai instanței supreme și-au dat demisia, creând un blocaj.

Ministrul rus al apărării, Serghei Şoigu, a declarat vineri că trupele ruseşti au capturat 547 de kilometri pătraţi de teritoriu în Ucraina în acest an, iar în prezent forţele ucrainene se retrag pe toată linia frontului, relatează TASS, transmite News.ro.Pierderile totale ale Forţelor Armate ale Ucrainei (AFU) de la începutul anului 2024 au depăşit 111.000 de oameni şi 21.000 de unităţi de arme şi echipamente militare, a spus Şoigu într-o conferinţă de presă.Ministrul rus susţine că SUA şi aliaţii au cerut Ucrainei să reţină cu orice preţ ofensiva rusă, în urma căreia pierderile zilnice ale Kievului în aprilie au crescut la 1.000 de militari.De la începutul anului, trupele ruseşti au preluat controlul asupra a 547 de kilometri pătraţi de teritoriu în noile regiuni ruseşti. În ultimele două săptămâni, forţele armate ruse au eliberat trei aşezări din Doneţk – Novobahmutovka, Semenovka şi Berdîci.Kievul a înăsprit mobilizarea pentru refacerea rezervelor, iar ucrainenii care nu doresc să lupte sunt trimişi cu forţa pe linia frontului. „De fapt, ei sunt în continuare aruncaţi la abator”, a declarat Şoigu, denunţând „o atitudine inumană”.El a mai susţinut că pe Marea Neagră au fost distruse peste 80 de vehicule aeriene fără pilot şi 20 de ambarcaţiuni fără echipaj ale Forţelor Armate ale Ucrainei.Şoigu s-a referit în conferinţa sa de presă şi la expoziţia de pe dealul Poklonnaia din Moscova cu arme şi echipamente trofeu capturate în timpul operaţiunii speciale: „Printre acestea se numără tancuri Abrams şi vehicule Bradley americane, Leopard şi Marder germane şi alte modele străine, inclusiv cele produse în Marea Britanie, Cehia, Franţa şi Finlanda”, s-a lăudat Şoigu. El susţine că „expoziţia a stârnit un mare interes” şipeste 83.000 de persoane au vizitat-o numai în prima zi.Şoigu a anunţat că de 9 Mai vor fi parade militare în 7 oraşe-erou şi în 18 oraşe în care se află cartierele generale ale districtelor militare, flotelor şi armatelor generale. „În total, aproximativ 150.000 de persoane şi 2.500 de mostre de armament şi echipament militar vor fi implicate în sărbătorirea Zilei Victoriei”, a precizat Şoigu.

Circa 150.000 de soldaţi ruşi au fost ucişi de la începutul invaziei ruse în Ucraina, în februarie 2022, potrivit estimărilor franceze comunicate de ministrul de externe Stephane Sejourne într-un interviu publicat vineri în ediţia europeană a ziarului independent rus Novaia Gazeta, citat de AFP, transmite Agerpres.„Eşecul militar al Rusiei este deja aici. Estimăm pierderile militare ruseşti la 500.000, inclusiv 150.000 de morţi”, a declarat Stephane Sejourne. „La ce bun toate acestea? Putem rezuma acest lucru în două cuvinte: absolut degeaba”, a adăugat el.Estimarea numărului de decese în rândul militarilor ruşi este puţin mai mică decât cea dezvăluită de preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski în februarie, când vorbea despre 180.000 de soldaţi ruşi ucişi în doi ani de război.Regatul Unit, la rândul său, estima la sfârşitul lunii aprilie că aproximativ 450.000 de ruşi au fost ucişi sau răniţi în Ucraina.Moscova nu dezvăluie nicio informaţie cu privire la numărul de morţi şi răniţi în rândul trupelor sale.

Berlinul a acuzat vineri hackerii ruşi susţinuţi de Moscova de un atac cibernetic „intolerabil” împotriva membrilor Partidului Social-Democrat din Germania şi a avertizat că acesta nu va rămâne fără consecinţe, relatează AFP, transmite News.ro.„Astăzi putem spune fără ambiguitate că putem atribui acest atac cibernetic unui grup numit APT28, care este condus de serviciile de informaţii ruseşti”, a declarat ministrul german de externe Annalena Baerbock într-o conferinţă de presă susţinută în Australia.„Cu alte cuvinte, acesta a fost un atac cibernetic susţinut de Rusia împotriva Germaniei şi este absolut intolerabil şi inacceptabil”, a adăugat ea, promiţând „consecinţe”.Ancheta federală privind acest atac, care a vizat SPD în ianuarie 2023, tocmai a fost finalizată, a precizat ministrul, fără a da alte detalii.Annalena Baerbock s-a exprimat după o întâlnire la Adelaide cu omologul său australian Penny Wong, care s-a declarat „profund tulburată” şi a asigurat Berlinul de sprijinul Canberrei. „Ne-am alăturat deja Statelor Unite, Marii Britanii, Canadei şi Noii Zeelande în ceea ce priveşte activităţile cibernetice maliţioase atribuite APT28”, a declarat Wong.Grupul APT28, cunoscut şi sub numele de Fancy Bear, este acuzat de zeci de atacuri cibernetice în întreaga lume. În 2023, agenţia de securitate IT a Uniunii Europene a luat act de rapoartele din presa germană potrivit cărora un oficial SPD a fost ţinta unui atac cibernetic „care a avut ca rezultat posibil o scurgere de date”. Aceste rapoarte prezentau „semne concrete” ale origiii ruse, potrivit agenţiei.

Pe 3 mai, de Ziua Internațională a Libertății Presei, în semn de solidaritate și rezistență împotriva presiunilor exercitate de către autoritățile de la Moscova asupra jurnaliștilor, reprezentanți ai comunității media și ai societății civile au participat la un flashmob, prin care au spus un NU hotărât în fața sediului Ambasadei Federației Ruse la Chișinău.Evenimentul a fost organizat de Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI) cu ocazia Zilei Mondiale a Libertății Presei.Sub sloganul „Uniți pentru libertatea presei. Adevărul nu poate fi suprimat!”, jurnaliști, activiști pentru drepturile omului și membri ai societății civile, au transmis un mesaj de susținere a libertății presei și a dreptului la libera exprimare, evidențiind consecințele războiului din Ucraina asupra presei libere și independente.Participanții la flashmob au ținut în mâini caricaturi și mesaje, care au subliniat importanța protejării independenței presei și a luptei împotriva cenzurii și a intimidării: „Ați săpat tranșee adânci, dar NU v-ați îngropat crimele”, „Ați trimis jurnaliști în exil, dar NU ați oprit faptele la frontiere”, „Ați „ștampilat” jurnaliștii incomozi, dar NU ne-ați șters memoria”, „Ați trimis jurnaliști după gratii, dar NU i-ați redus la tăcere”, „Ați deschis robinetul propagandei, dar NU ne-ați inundat mințile”, „Ați omorât jurnaliști, dar NU ați ucis adevărul”.„Ne-am adunat pentru al treilea an consecutiv în fața Ambasadei ruse pentru a semnala, o dată în plus, despre consecințele războiului asupra presei libere și pentru a-i comemora pe colegii jurnaliști care și-au pierdut viața în timp ce-și făceau meseria. Prin acțiunea de azi, protestăm atât împotriva războiului declanșat de Federația Rusă în  Ucraina, cât și împotriva mașinăriei de propagandă de război care țintește atât în țările din spațiul ex-sovietic, cât și în ale state europene. Totodată, condamnăm politicile represive ale Kremlinului îndreptate împotriva presei libere și ne solidarizăm cu jurnaliștii ruși independenți ale căror drepturi fundamentale sunt suprimate, aceștia riscând ani grei de închisoare pentru simplul fapt că doresc să-și facă onest meseria”, a declarat Nadine Gogu, directoarea executivă a CJI.Zilele Libertății Presei în Republica Moldova vor continua până pe 31 mai 2024. În cadrul acestora, CJI a lansat Memoriul privind libertatea presei în perioada 3 mai 2023 – 3 mai 2024, semnat de mai multe organizații de media.

La 3 mai, în întreaga lume este marcată Ziua Internațională a Libertății Presei. În contextul marcării a 31 de ani de la proclamarea ZLP, organizațiile neguvernamentale din domeniul mass-media, constată că, în perioada în ultimul an, starea presei din Republica Moldova a continuat să se confrunte cu probleme grave. În același timp, ONG-urile semnatare constată că, în perioada de referință, au fost înregistrate și anumite progrese, comparativ cu anii precedenți. În clasamentul întocmit de organizația Reporteri fără frontiere, țara noastră a înregistrat o ușoară cădere cu 3 poziții față de anul precedent, situându-se pe locul 31 în lista celor 180 de state evaluate în cadrul Indicelui Mondial al Libertății Presei. Totodată, raportul Freedom House apreciază independența mass-mediei din țară cu 3 din 7 puncte, semn că presa din Republica Moldovarămâne parțial liberă.Și Indicele privind Situația Presei pentru 2023 din Republica Moldova (ISPM), lansat anual de Centrul pentru Jurnalism Independent, atestă o îndepărtare a stării presei autohtone de zona situației grave. Totuși, ISPM nuanțează în continuare existența și perpetuarea a mai multor factori ce erodează libertatea presei autohtone.Îngrădirea dreptului de acces la informație a continuat să fie o problemă acută pentru presa din Republica Moldova. Nici perioada 3 mai 2023 – 3 mai 2024 nu a fost ocolită de derapaje, în special din partea autorităților din regiuni, manifestate prin răspunsuri întârziate, ignorarea cererilor jurnaliștilor ori refuzuri arbitrare motivate ilegal prin necesitatea de a proteja datele cu caracterpersonal.Deși nu s-au înregistrat cazuri de violare a sediilor profesionale sau de vătămare gravă a integrității corporale a angajaților din presă, intimidările și amenințările la adresa jurnaliștilor au continuat și pe parcursul perioadei 3 mai 2023 – 3 mai 2024. În context, reamintim despre:  două cazuri de agresiuni asupra unui reporter de la NewsMaker și asupra unui cameraman de la NordNews, înregistrate în timpul protestelor antiguvernamentale organizate de politicianul Ilan Șor; cazul jurnalistului Mihail Sirkeli de la portalul Nokta, care a fost atacat verbal și denigrat în cadrul unei emisiuni de la furnizorul public regional de servicii media audiovizuale Gagauziya Radio Televizionu (GRT) de către un deputat al Adunării Populare a Găgăuziei și doi activiști civici, pentru opiniile sale critice despre referendumul desfășurat în autonomie în februarie 2014, declarat ilegal de instanțele de judecată; comportamentul sfidător al politicianului Ion Chicu, manifestat prin agresarea verbală și intimidarea jurnalistei Ziarului de Gardă Măriuța Nistor.; regularitatea atacurilor primarului municipiului Chișinău, Ion Ceban, la adresa mass-mediei care abordează problemele Capitalei;  cazul ministrului Agriculturii și Industriei Alimentare, Vladimir Bolea, care, în cadrul unei conferințe de presă, a înjurat un jurnalist care îi adresa întrebări.Activitatea centrelor subversive de influență a Federației Ruse a developat vulnerabilitatea spațiului informațional al Republicii Moldova în fața amenințărilor hibride. Starea de insecuritate digitală continuă să reprezinte o problemă majoră, în special, pentru redacțiile ce practică jurnalism de investigație și care elucidează războiul. Platformele instituțiilor media independente au fost supuse frecvent atacurilor digitale de diverse tipuri.

După ce jurnalistul Anatol Durbală a declarat că toți invitații lui Gheorghe Gonța sunt „scursuri”, Gonța a venit cu un comentariu. În cadrul podcastului Nataliei Morari, moderatorul de la N4 spune că a rămas mirat de declarația controversată a colegului său de breaslă și crede că aceasta ar fi chiar în detrimentul guvernării. „În astfel de cazuri, mai bine preferi să fii o lepădătură decât să o votezi pe Maia Sandu”, a declarat Gonța. „Se întâmplă nu pentru prima dată, dar probabil demult nu s-a întâmplat să auzit asta de la un jurnalist de la un post de televiziune cu rating și să fie un atac atât de dur la adresa altui jurnalist. Aceste atacuri la adresa celor care gândesc altfel sau fac altfel de lucruri sau invită altfel de oameni sau pur și simplu gândesc și sunt atacați de sateliții PAS-ului. Oamenii care sunt altfel sau care gândesc sunt atacați. Ultima dată a fost atac la adresa ta (n.r. a lui Gheorghe Gonța) și niciodată conducerea țării nu reacționează. Prin tăcerea lor, ei doar contribuie la sentimentul că dacă nu ești cu PAS, ești izolat”, a declarat jurnalista Natalia Morari.La rândul său, jurnalistul Gheorghe Gonța a declarat că a rămas mirat de declarația colegului său, Anatol Durbală, precum că la emisiunile sale „ar veni toate scursurile”, însă spune că este an electoral și era de așteptat un asemenea atac.„Lovitura a venit, în primul rând, în capul invitaților mei. Eu nu m-am așteptat la asta, am fost foarte mirat. Cu domnul jurnalist Durbală eram în relații colegiale bune, ne salutam pe stradă. Sper că au înțeles că au exagerat și au greșit. Pentru că să ieși așa la televizor și să spui că sunt niște lepădături pentru că nu sunt cu noi - asta nu e argument ca să nu votăm lepădăturile și să o votăm pe Maia Sandu. Pentru că în astfel de cazuri, mai bine preferi să fii o lepădătură decât să o votezi pe Maia Sandu. (...) Eu nu am luat-o chiar atât de bolnăvicios. Eu chiar am zâmbit când am văzut bine. Pentru mine ar fi o jignire dacă cineva din cei de sus mi-ar lua apărarea. Eu mai bine să fiu numit în continuare „lepădătură” decât cei pe care dvs i-ați nominalizat să mă apere pe mine”, a declarat jurnalistul Gheorghe Gonța, moderator al emisiunii Puterea a Patra de la N4.Podcastul integral îl puteți urmări aici. 

Agenția Proprietății Publice (APP) anunță reluarea licitației pentru locațiunea spațiilor din cadrul Aeroportului Internațional Chișinău (AIC), cu modificări menite să atragă un număr mai mare de companii internaționale de renume. După ce în etapa anterioară a licitației a fost înregistrată o singură companie interesată, APP propune ajustarea condițiilor pentru a crește atracția pentru potențialii participanți. Astfel, se va recomanda includerea unor explicații suplimentare și mai detaliate ale criteriilor de participare, pentru a elimina orice interpretare ambiguă.De asemenea, se va reduce numărul aeroporturilor în care participanții trebuie să își demonstreze activitatea, de la 10 la 7, și se va împărți licitația în două loturi distincte: unul pentru magazinele de tip Travel Retail și un altul pentru Food and Beverages.Pentru a stimula interesul companiilor, se va propune și extinderea termenului de transmitere în chirie a spațiilor de la 3 la 5 ani pentru câștigătorul licitației. Această modificare necesită și ajustarea legislației existente, iar APP va propune Parlamentului includerea Î.S. ”Aeroportul Internațional Chișinău” în lista bunurilor nepasibile de privatizare, garantând astfel că AIC va rămâne în proprietatea statului pe viitor.Termenul pentru inițierea licitației va fi stabilit după modificarea legislației privind bunurile nepasibile de privatizare, iar APP este hotărâtă să desfășoare procesul într-o manieră transparentă și echitabilă, asigurând interesul public și respectând standardele internaționale în materie de achiziții publice.Anterior, au fost două licitații la care participase compania Lagardere, dar din lipsă de competitori licitațiile au fost anulate.

Șefa Procuraturii Anticorupție, Veronica Dragalin, susține că acuzațiile proferate anterior de ministrul Infrastructurii, Andrei Spînu, legate de investigarea modului în care decurge licitația de la aeroport, nu pot împiedica cercetarea cazului. Asta deoarece, spune ea, procurorii sunt obligați să se autosesizeze, atunci când există suspiciuni de corupție. Declarațiile au fost făcute în cadrul unei emisiuni la TV8.Potrivit Veronicăi Dragalin, procesul penal privind licitația de la aeroport a fost pornit încă în luna ianuarie, iar faptul că această informație a apărut mai târziu în presă nu este problema procurorilor. „Legat de concesionarea Aeroportului Internațional Chișinău, înțeleg că am fost criticați. Înțeleg că sunt opinii diferite, dar pot să vă asigur că Procuratura Anticorupție investighează toate lucrurile care se întâmplă. Procesul penal a fost pornit în ianuarie 2024. Noi ne facem treaba noastră, ca procurori, suntem obligați să investigăm dacă există suspiciuni. De multe ori, concluzia poate fi refuzul de a porni urmărirea penală, pentru că nu sunt depistate încălcări. Dar de fiecare dată când există suspiciuni, noi suntem obligați să investigăm, indiferent pe cine vizează, dacă este la guvernare sau în opoziție. Asta facem și o să continuăm să facem”, a declarat Veronica Dragalin.Potrivit lui Draglin, Procuratura Anticorupție se preocupă nu doar de cei din opoziție, dar și de cei care se află la putere. „Avem sute de dosare, inclusiv pe scheme de corupție care se întâmplă în ziua de azi, la mai multe instituții de stat și trimitem și în judecată. Înțeleg că nu-s miniștri sau…, dar la alte nivele, din diferite instituții de stat. Corupția în Republica Moldova este o problemă sistemică”, a accentuat șefa Procuraturii Anticorupție.Anterior, ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Andrei Spînu, s-a arătat deranjat de procesul penal deschis de procurori pe marginea scandalului de la aeroport, menționând că, în acest fel, sunt descurajați investitorii. „Pentru mine sunt niște elemente un pic stranii care s-au întâmplat din partea organelor de drept, care au deschis un proces penal neclar pentru ce, în baza unei postări a unui pseudo-blogger. Această licitație se petrece din luna februarie, aveau tot timpul să ceară documente, au decis să facă o presiune publică prin acest dosar, aproape în ultima zi a licitației. Dacă aștepți atâta timp și te autosesizezi la un pseudo-nu știu cum să-i zic. S-a autosesizat un procuror, care s-a ocupat în trecut de niște dosare foarte dubioase legate de Plahotniuc, Dodon și așa mai departe”, a declarat recent Spînu.

Vinerea Mare, Vinerea Patimilor, Vinerea Neagră este una dintre cele mai importante sărbători din calendarul creștin ortodox.Ea marchează ziua în care Hristos a fost răstignit pe cruce. În tradiția ortodoxă, Vinerea Mare este o zi de post sever, în care credincioșii se roagă și meditează asupra suferinței și morții lui Isus Hristos pentru mântuirea oamenilor.Ea este văzută ca o zi de doliu și tăcere, în pregătire pentru bucuria învierii din ziua de Paște.În Vinerea Mare se scoate în mijlocul bisericii Sfântul Epitaf (numit şi Sfântul Aer) pe sub care trec credincioşii, până sfârşitul slujbei Deniei Prohodului, care are loc în seara acestei zile. Sfântul Epitaf este un obiect bisericesc de cult de forma dreptunghiulară, confecţionat din pânză de in, mătase sau catifea, pe care se află imprimată sau pictată icoana înmormântării Mântuitorului.Acesta este aşezat pe o masă mai înaltă, iar credincioşii sărută Sfânta Evanghelie, Sfânta Cruce şi Sfântul Epitaful şi trec de trei ori pe sub masă. Trecerea pe sub masă a credincioşilor se doreşte a fi asemănarea trecerii prin mormânt a Mântuitorului, care S-a coborât în iad pentru a elibera sufletele drepţilor. Prin moartea şi Învierea Sa, Hristos a sfărâmat porţile iadului, iar moartea a fost învinsă.„Unde îţi este, moarte, biruinţa ta? Unde îţi este, moarte, boldul tău?”, spune Sfântul Apostol Pavel în Epistola întâi către Corinteni (15.55).Aşa şi credincioşii îşi amintesc acum că şi ei trebuie să treacă prin moarte, prin mormânt pentru a merge la viaţa veşnică în Hristos. După Slujba Prohodului, Sfântul Epitaf este aşezat pe Sfânta Masă din Sfântul Altar, unde va rămâne până la Vecernia sărbătorii Înălţării Domnului.După cântarea Prohodului Domnului se înconjoară biserica de tot soborul, cu Sfântul Epitaf. La sfârşitul slujbei, este obiceiul ca preotul să împartă florile aduse, care sunt apoi puse acasă la icoane. Cercetătorii etnologi susţin că, în comunităţile tradiţionale, se considera că Vinerea Mare, odată cu moartea Mântuitorului, deschide un timp al haosului şi întunericului, oamenii rămânând fără protecţie divină.Timpul ritual de 14 zile, parte componentă a Ciclului pascal, se degradează neîncetat în Săptămâna Patimilor, notează în volumul „Sărbători şi obiceiuri româneşti” (2003, Ed. Elion) Ion Ghinoiu, când Iisus este trădat, chinuit, umilit şi omorât prin răstignire.După trei zile de haos şi întuneric în care omenirea a rămas fără protecţie divină, urmează însă miracolul Învierii Domnului din noaptea de Paşti şi actele de purificare din Săptămâna Luminată care readuc echilibrul şi armonia.

Lotul olimpic al Republicii Moldova a obținut o medalie de argint, două medalii de bronz și două mențiuni de onoare la Olimpiada Balcanică de Matematică, desfășurată în orașul Varna, Bulgaria, în perioada 27 aprilie - 02 mai 2024. Medalia de argint a fost obținută de Marius Cerlat, elev al Instituției Private de Învățământ Liceul Teoretic „Orizont” din Chișinău. Medaliați cu bronz sunt elevii Timur Degteari și Alin Popescu, elevi ai Instituției Private de Învățământ Liceul Teoretic „Orizont” din Chișinău, iar mențiunile de onoare au fost obținute de Laura Șestacov și Mihai Eșanu, elevi ai aceleiași instituții de învățământ. În cadrul celei de-a 41-a ediție a Olimpiadei Balcanice de Matematică au participat 137 elevi din 22 de țări, Republica Moldova fiind reprezentată de 6 elevi și 2 profesori: - Marius Cerlat, elev în clasa a X-a, Instituția Privată de Învățământ Liceul Teoretic „Orizont”, Chișinău; - Alin Popescu, elev în clasa a X-a, Instituția Privată de Învățământ Liceul Teoretic „Orizont”, Chișinău; - Timur Degteari, elev în clasa a XII-a, Instituția Privată de Învățământ Liceul Teoretic „Orizont”, Chișinău; - Mihai Eșanu, elev în clasa a XII-a, Instituția Privată de Învățământ Liceul Teoretic „Orizont”, Chișinău; - Laura Șestacov, elevă în clasa a X-a, Instituția Privată de Învățământ Liceul Teoretic „Orizont”, Chișinău; - Robert Barbuța, elev în clasa a X-a, Instituția Privată de Învățământ Liceul Teoretic „Orizont”, Chișinău; - Valeriu Guțu, doctor în științe fizico-matematice, conferențiar universitar, Universitatea de Stat din Moldova, Chișinău; - Marcel Teleucă, doctor în științe fizico-matematice, Institutul de Matematică și Informatică „Vladimir Andrunachievici”, Instituția Privată de Învățământ Liceul Teoretic „Orizont”, Durlești, mun. Chișinău. Ministerul Educației și Cercetării și Agenția Națională pentru Curriculum și Evaluare adresează mulțumiri membrilor Consiliului Olimpic Republican la Matematică pentru dedicație și implicare în pregătirea lotului olimpic național.Totodată, Ministerul Educației și Cercetării și Agenția Națională pentru Curriculum și Evaluare adresează felicitări premianților, profesorilor și părinților, dorindu-le succese în continuare.

Printre candidații la șefia Comisiei Europene se numără și Valeriu Ghilețchi, fost vicepreședinte al Parlamentului de la Chișinău, care conduce Mișcarea Creștină Politică Europeană. Acesta a participat luni la dezbaterile din orașul olandez Maastricht, alături de alți șapte lideri ai partidelor acreditate în Parlamentul European, printre care și Ursula von der Leyen, actuala președintă a Comisiei Europene. Valeriu Ghilețchi a fost ales de două ori deputat în Parlamentul R. Moldova, iar în anii 2017-2019 a deținut funcția de vicepreședinte al Legislativului. În anii trecuți, el a fost și Episcop al Uniunii Bisericilor Creștine Evanghelice Baptiste din Moldova, dar și președinte al Federației Baptiste Europene.În prezent, ECPM are doar patru eurodeputați și din acest grup european face parte un singur partid din Republica Moldova – PPCD, condus de politicianul pro-rus Iurie Roșca. Valeriu Ghilețchi a fost prezent la evenimentul de lansare pentru alegerile europene a partidului AUR la Chișinău.Mișcarea Creștină Politică Europeană (ECPM) este o platformă puțin cunoscută la nivel european. Pe site-ul oficial al formațiunii, Cristian Terheș (actualmente AUR) apare ca membru al boardului Mișcării Creștine Politice Europene.După ce, în ultimii ani, s-a invocat lipsa de transparență în procesul de alegere a președintelui Comisiei Europene, la alegerile europene din acest an s-a decis ca fiecare partid acreditat în Parlamentul European să-și propună candidatul pentru această funcție înainte de scrutinul care va avea loc în perioada 6-9 iunie. Astfel, Mișcarea Creștină Politică Europeană (ECPM) l-a înaintat la acest post pe Valeriu Ghilețchi, care este șef al acestui partid din anul 2021.În afară de el, la dezbaterile de la Maastricht au mai participat Ursula von der Leyen, candidată a Partidului Popular European, social-democratul Nicolas Schmit, liberala Marie-Agnes Strack-Zimmermann, ecologistul Bas Eickhout, Maylis Rosberg, candidată a Alianţei Libere Europene, Walter Baier, candidat al Stângii Unite, și Anders Vistisen, candidatul grupului de extremă dreapta „Identitate şi Democraţie”.Deși recunoaște că reprezintă un partid mic și nu prea are șanse în această luptă, Ghilețchi se bucură că astfel i s-a acordat posibilitatea de a vorbi mai mult despre R. Moldova la nivel european și de a atrage atenția asupra concepțiilor partidului pe care îl conduce.„Partidul nostru nu este unul numeros în Parlamentul European și evident că cele mai mari șanse le au partidele mari. Dar participarea la dezbateri înseamnă și posibilitatea să vorbești despre valorile pe care le promovezi, despre viziunea pe care o ai cu privire la viitorul Europei. În aceste condiții, mi-am propus să vorbesc despre valorile creștine, care pentru noi sunt foarte importante, și să prezint partidul, ca să afle despre el cât mai mulți alegători europeni. Totodată, mi-am propus să vorbesc și despre R. Moldova, căci e pentru prima dată când cineva de la noi candidează la o funcție atât de înaltă. Mă bucur că a fost o dezbatere pe alocuri fierbinte, dar una civilizată”, a declarat Ghilețchi pentru Jurnal.md.Candidatul moldovean s-a putut înscrie în această cursă doar pentru că deține și cetățenia română. Valeriu Ghilețchi va reprezenta Partidul Național Conservator Român.„Parlamentul European este puterea legislativă europeană, iar Comisia Europeană este executivul european. Faptul că noi am fost propuși la șefia Comisiei este ca și cum partidele din R. Moldova și-ar anunța din timp candidații la funcția de prim-ministru. Și deja în funcție de configurația viitorului Parlamentul European, vor avea loc negocieri și va fi aleasă persoana care va conduce Comisia”, a precizat candidatul ECPM.

Nouă candidaţi intră în cursa electorală pentru a obţine pe 9 iunie fotoliul de primar general al Capitalei, transmite Agerpres. Potrivit hotărârilor Biroului Electoral de Circumscripţie nr. 42 – Municipiul Bucureşti, au fost admise candidaturile pentru funcţia de primar general depuse de: Gabriela Firea – PSD, Sebastian Burduja – PNL, Nicuşor Dan – independent, Cristian Victor Popescu Piedone – PUSL, Diana Şoşoacă Iovanovici – S.O.S. România, Dorin Iacob – Partidul Alternativa Dreaptă, Mihai Adrian Enache – AUR, Alexandru Pânişoară – Partidul Ecologist Român (PER), Filip Constantin Titian – independent, notează g4media.ro. Totodată, au fost respinse două candidaturi. Este vorba de Dorel Constantin Onaca din partea PRM şi candidatura independentă a lui Vasile Iuştiuc.Pentru CGMB, au fost admise listele de candidaţi depuse de PNL, Alianţa Dreapta Unită (USR – PMP – Forţa Dreptei), Partidul Ecologist Român (PER), S.O.S. România, PUSL – Partidul Umanist Social Liberal şi AUR.Au fost admise în parte listele de candidaţi depuse pentru CGMB de către PSD (Cătălin Bulgariu are domiciliul în Ilfov, nu în Bucureşti), Partidul REPER şi Partidul Alternativa Dreaptă – AD.Lista de consilieri generali a PRM a fost respinsă. Au mai fost respinse două candidaturi independente la funcţia de consilier – Filip Constantin Titian şi Cosmin Olteanu.Hotărârile Biroului pot fi contestate în termen de 48 de ore de la data afişării candidaturii. Pe 8 mai vor rămâne definitive candidaturile la alegerile pentru autorităţile administraţiei publice locale din anul 2024.În data de 10 mai va începe campania electorală, care se va încheia pe 8 iunie.

Compania biofarmaceutică internațională AstraZeneca a recunoscut că unul dintre efectele secundare ale vaccinului său împotriva Covid-19 ar putea fi sindromul de tromboză cu trombocitopenie (TTS), a scris publicația britanică The Telegraph, care citează documente depuse în instanță în cadrul unui proces din Marea Britanie. Împotriva companiei a fost intentată o acțiune legală, avocații reclamând că vaccinul dezvoltat împreună cu Universitatea din Oxford ar fi cauzat daune grave mai multor pacienți, potrivit Rador Radio România.„Vaccinul poate provoca, în cazuri foarte rare, un sindrom de tromboză cu trombocitopenie (TTS). Cauzele sunt necunoscute”, se arată într-un extras dintr-un document transmis de companie unei instanțe, în februarie. Potrivit relatărilor presei, 51 de cereri de despăgubire au fost depuse la Înalta Curte din Londra, în care victimele și familiile lor solicită despăgubiri de aproximativ 125 de milioane de dolari.Sindromul de tromboză cu trombocitopenie provoacă cheaguri de sânge și un număr scăzut de trombocite, a explicat ziarul.Prima solicitare a fost depusă anul trecut de Jamie Scott, care, după ce i s-a administrat vaccinul în aprilie 2021, a dezvoltat un cheag de sânge și o hemoragie cerebrală, care ar fi cauzat leziuni permanente ale creierului.Este citat și cazul familiei tinerei Francesca Tuscano, o italiancă care a murit în aprilie 2021, după ce a fost vaccinată împotriva coronavirusului. Familia tinerei de 32 de ani a apelat la un medic legist și un medic hematolog, care au stabilit că „decesul pacientei poate fi pus pe seama efectelor secundare ale administrării vaccinului împotriva virusului Covid-19”. Femeia a murit de tromboză vasculară cerebrală a doua zi după administrarea vaccinului AstraZeneca.Compania a precizat, totuși, că „din totalitatea dovezilor colectate în studiile clinice și din datele din lumea reală, s-a demonstrat continuu că vaccinul anti-Covid AstraZeneca-Oxford are un profil de siguranță acceptabil și organismele de reglementare din întreaga lume afirmă în mod constant că beneficiile vaccinării depășesc riscurile unor efecte secundare potențial extrem de rare”, a declarat un purtător de cuvânt al grupului farmaceutic anglo-suedez AstraZeneca.

În municipiul Chișinău învață peste 102 mii de elevi, iar anual, numărul elevilor înscriși în scolile din capitală crește cu 3000. Informația a fost prezentată de viceprimarul municipiului Chișinău, Angela Cutasevici, în cadrul emisiunii „Rezoomat” de la RLIVE TV. În acest sens, municipalitatea și-a propus să extindă infrastructura școlară, notează Realitatea.md.  „Creșterea numărului de elevi este determinată de migrația internă. Multă populație din mediul rural alege să vină la Chișinău. Chișinăul este ultima speranță pentru cetățenii care aleg să mai rămână în Republica Moldova. În Chișinăul avem 330 de instituții educaționale. Numărul copiilor înmatriculați în instituțiile din Chișinău crește constant, anual, cu aproximativ 3 mii de copii. Acest lucru ne bucură, dar și ne responsabilizează. De aceea, în ultimii ani, intervenim cu extinderea, reparația și readucerea în sistem a 21 de edificii, spații pentru școală și grădiniță”, a spus viceprimara municipiului Chișinău.Pentru a face față numărului mare de solicitări de înscriere a copiilor la școală, municipalitatea a construit complexul educațional Gimnaziul-Grădiniță „STEAM”. Instituția are o capacitate de aproape 600 de locuri și dispune de 32 de săli de clasă. Școala își va începe activitatea la capacitate maximă de la 1 septembrie. „Gimnaziul „STEAM” îl pregătim pentru 1 septembrie cu investiții de peste 30 de milioane de lei. Vom avea o școală nouă în centrul capitalei. Acum au loc ultimele lucrări de reparație la blocul B. Blocul A a fost anul trecut recepționat. De la 1 septembrie școala va fi funcțională în totalitate. Avem proiecte de extindere și în alte spații unde a fost posibil de construit, fie a fost realizată o supraetajare, fie au fost construite blocuri noi, ca să valorificăm toate spațiile existente”, a mai spus Angela Cutasevici.

Restricționarea accesului însoțitorilor pe teritoriul Aeroportului Internațional Chișinău s-a făcut în contextul creșterii numărului de alerte false cu bombă, precum și din cauza folosirii terminalului aeroportuar în scopuri politice de unele grupări criminale care îngreunează activitatea serviciilor de securitate. O spun reprezentanții Poliției de Frontieră, după ce în spațiul public au apărut nemulțumiri că oamenii sunt nevoiți să aștepte afară pentru a-i petrece sau întâmpina pe cei dragi în ajunul sărbătorilor pascale „Decizia a fost luată pentru securitatea pasagerilor și pentru a îmbunătăți capacitatea de gestionare a fluxului sporit de oameni care zboară spre și dinspre Chișinău în perioada sărbătorilor. Măsurile luate sunt necesare inclusiv în contextul creșterii numărului de alerte false cu bombă, precum și din cauza folosirii terminalului aeroportuar în scopuri politice de unele grupări criminale care îngreunează activitatea serviciilor de securitate.  Precizăm că, din cauza recentei creșteri a numărului de alerte false cu bombă, a fost necesară evacuarea completă a aeroportului de mai multe ori. Poliția de Frontieră regretă disconfortul creat pasagerilor, dar accentuăm că prioritatea noastră este siguranța cetățenilor. Ne cerem scuze pentru incomoditățile create celor care își întâmpină rudele și apropiații”, se arată într-un comunicat al Poliției de Frontieră.Amintim că, din 1 până pe 16 mai 2024, accesul în terminalul aeroportuar este permis doar pentru pasageri și personal autorizat.

În acest an, la colecta națională de alimente, evenimentul culminant al campaniei „Masa Bucuriei”, a fost donată o cantitate record de alimente în sprijinul oamenilor nevoiași – e vorba de 57 811 kilograme de produse. Evenimentul este la cea de-a 15-a ediție și a fost organizat în această sâmbătă, pe 27 aprilie de către Misiunea Socială „Diaconia”.Toate donațiile acumulate vor fi distribuite sub formă de pachete alimentare în preajma Sfintelor Sărbători de Paști și vor deveni prânzurile calde oferite anul întreg oamenilor nevoiași prin intermediul cantinelor sociale.Colecta a implicat cca 1000 de voluntari și s-a desfășurat în 103 magazine din Chișinău și alte 25 de localități: Peresecina, Cetireni, Soroca, Căușeni, Hîncești, Strășeni, Dondușeni, Cimișlia, Cahul, Cupcini, Telenești, Cantemir, Cania, Măgdăcești, Orhei, Bălți, Stăuceni, Cricova, Călărași, Puhoi, Bubuieci, Ștefan Vodă, Sîngerei, Edineț, Comrat.  „În acest an am avut cea mai prolifică campanie socială cu cea mai mare prezență de până acum pe întreg teritoriul Republicii Moldova. Drept dovadă avem rezultatele remarcabile cu un record absolut în ceea ce privește donația de alimente pentru oamenii nevoiași, semn că această colectă a devenit parte dintr-o abordare firească care este indispensabilă la nivelul societății în preajma sărbătorilor pascale. Credem cu desăvârșire că „Masa Bucuriei” este mai mult decât despre generozitate și implicare, este o acțiune de educare a tinerei generații pentru a fi mai buni și empatici”, a declarat Igor Belei, director executiv Misiunea Socială „Diaconia”. Toți cei care vor să susțină în continuare oamenii nevoiași asistați de Diaconia pot face o donație pe parcursul întregului an. Cu 100 de lei e asigurat un prânz cald unui bătrân timp de o săptămână, la cantina socială din Chișinău: https://masabucuriei.md/#pricing-section

Demisia șefului Lagardere, compania franceză implicată în scandalul de la aeroportul din Chișinău, după ce a fost pus oficial sub învinuire pentru acte de corupție, îi pică foarte prost vicepremierului Andrei Spînu și nu face decât să accentueze bănuielile rezonabile în legătură cu posibile ilegalități comise de acesta. Opinia aparține liderului Partidului Schimbării, Ștefan Gligor, formațiune care este parte a blocului politic „Împreună”.Potrivit lui Gligor, atât timp cât procurorii moldoveni nu confirmă sau infirmă bănuielile de corupție, în legătură cu activitatea vicepremierului Andrei Spînu, acestea vor rămâne în prim-planul dezbaterilor publice. „Ce coincidență nefericită pentru domnul Spînu. Eu cred că un om care nu este transparent în activitatea sa și ne tot poartă cu fofârlica și povești populare ungurești, cum face domnul Spînu, poate fi bănuit de anumite acte de corupție, bănuit în mod rezonabil. Și odată ce organele noastre de urmărire penală mai mult dorm decât lucrează, în sensul investigării activității domnului Spînu, aceste bănuieli rezonabile se vor perpetua, până la dezavuarea sau confirmarea lor. Salutări doamnei Veronica Dragalin, salutări domnului procuror general interimar,  Ion Munteanu. Vreau să le spun că partidele vin și pleacă, iar interesul național rămâne, iar banul public trebuie protejat”, a declarat Ștefan Gligor, în platoul emisiunii Puterea a Patra, moderată de Gheorghe Gonța.Amintim că, Arnaud Lagardère, șeful grupului cu același nume, companie care a figurat și în cadrul licitațiilor de la Aeroportul Chișinău, a renunțat marți la mandatele sale executive, inclusiv la cel de director general, după ce a fost pus sub acuzare în cadrul unor anchete privind finanțarea cheltuielilor personale de către companiile sale.Cazul este unul cu impact pentru publicul din Republica Moldova, întrucât această companie este principalul protagonist al scandalului din jurul licitației controversate de la aeroportul din Chișinău, care a eșuat în două rânduri, în condițiile în care există indicii clare că s-ar fi încercat trucarea concursului. Asta deoarece condițiile impuse pentru pretendenții de a intra în posesia spațiilor comerciale din incinta aerogării au fost formulat în așa fel încât nimeni altcineva decât Lagardere să nu poată fi eligibil.Între timp, Procuratura Anticorupție a Republicii Moldova a inițiat un proces penal, după ce inclusiv Consiliul Concurenței a sesizat nereguli, pentru a ancheta modul în care este organizată licitația. Acest lucru a provocat critici acide din partea reprezentanților guvernării, inclusiv din partea ministrului de resort, Andrei Spînu, dar și a liderului PAS, Igor Grosu.

Cinci persoane au fost ucise, inclusiv un bărbat şi fiica sa, iar alte 20 au fost rănite în mai multe atacuri ruse în estul şi nord-estul Ucrainei, potrivit autorităţilor regionale, relatează AFP. Doi civili care se aflau într-o maşină au fost ucişi de o bombă aeriană ghidată lansată de forţe ruse în regiunea Harkov, în nord-estul Ucrainei, a anunţat miercuri guvernatorul Oleg Sînegubov.Este vorba despre o femeie în vârstă de 38 de ani şi tatăl său, a anunţat Parchetul General ucrainean.”Ruşii au atacat (miercuri), la ora (locală) 10.00 (şi ora României) o maşină şi o casă la Zolociv”, un sat situat la aproximativ 50 de kilometri de frontiera cu Rusi, cu ”bombe aeriene ghidate”, a acuzat Oleg Sînegubov.Alte 13 persoane au fost rănite, inclusiv un copil în vârstă de 11 ani, a anunţat el pe Telegram. Rusia a folosit în ultimele luni bombe aeriene ghidate noi şi puternice, cu consiecinţe devastatoare.Forţele ruse deţin iniţiativa în Harkov, în urma eşecului unei mari contraofensive ucrainene în vara lui 2023.Alt atac rus s-a soldat cu doi morţi şi şase răniţi la Guirnîk, o localitate mică situată la aproximativ 15 kilometri de linia frontului în regiunea Doneţk (est), a anunţat pe Telegram guvernatorul Vadim Filaşkin.Tiruri de artilerie şi un atac rus cu dronă au rănit patru persoane la Nikopol, în partea central-estică a Ucrainei, a anunţat guvernatorul regional Serghii Lîsak.Altă femeie în vârstă de 67 de ani a murit din cauza rănilor, mai târziu, în urma unui bombardament asupra satului Leliukivka, în aceeaşi regiune, a anunţat guvernatorul.Regiunea Harkov, situată la frontiera cu Rusia, a cărei cea mai mare partea a fost ocupată de armata Moscovei la începutul invaziei, în februarie 2022, înaintea unei prime contraofensive ucrainene, în toamna lui 2022, este vizată aproape constant.El a anunţat că trupe ruse au atacat oraşul cu lansatoare de rachetă de tip ”Uragan” şi a postat imagini cu o casă incendiată.

A fost a doua noapte cu proteste violente în capitala Georgiei, Tbilisi. Poliția a dat cu gaze lacrimogene și grenade asurzitoare în protestatarii care încercau să intre în parlament. Furia lor este îndreptată împotriva controversatului proiect de lege „a agenților străini”, care ieri a fost adoptat și în a doua lectură de Parlament, în ciuda mobilizării masive din stradă.Mii de oameni fluturând steaguri ale Georgiei și ale Uniunii Europene s-au adunat în fața parlamentului. De aproape o lună, oamenii ies cu zecile de mii, la demonstrații tot mai mari, iar cea de aseară a fost cea mai mare de până acum. Protestatarii au ridicat baricade și au dat foc, în timp ce polițiștii au folosit tunurile cu apă. Parlamentarii au aprobat miercuri cu 83 voturi pro și 23 împotrivă în a doua lectură controversatul proiect de lege „a agenților străini”.Proiectul de lege prevede ca organizațiile care primesc peste 20% din finanțare din străinătate să fie înregistrate ca agenți străini. Inițiativa vine de la partidul de guvernământ Visul Georgian și seamănă foarte bine cu o lege adoptată în Rusia, care a redus la tăcere vocile critice.Președinta țării, aflată în conflict cu guvernul, a promis să se opună prin veto. Însă Visul georgian are suficiente voturi pentru a-l depăși. Odată adoptată, legea ar putea distruge șansele Georgiei de aderare la UE. Partidul de guvernământ din Georgia dorește ca acesta să fie adoptat până la sfârșitul lunii. UE avertizează că acest proiect ar putea afecta parcursul Georgiei de aderare la UE.Protestatarii se tem că proiectul de lege ar putea fi folosit pentru a bloca criticile înaintea alegerilor parlamentare care vor avea loc în acest an. O lege similară, care a intrat în vigoare în Rusia în 2012, a fost folosită pentru a înlătura vocile care contestă politica de la Kremlinul - inclusiv personalități culturale marcante,  organizații media și grupuri ale societății civile.O serie de lideri europeni au avertizat că proiectul de lege este „incompatibil” cu normele și valorile europene. Dar guvernul prim-ministrului georgian Irakli Kobakhidze rămâne ferm. Kobakhidze a acuzat ONG-urile că au încercat să organizeze revoluții în Georgia de două ori, că promovează „propaganda gay” și că atacă Biserica Ortodoxă georgiană.Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat miercuri că urmărește evenimentele din Georgia cu „mare îngrijorare”. Într-o postare pe X, fost Twitter, ea a adăugat: „Poporul georgian vrea un viitor european pentru țara sa. Georgia se află la o răscruce. Ar trebui să mențină cursul pe drumul către Europa”.

Fostul lider al Platformei Demnitate și Adevăr (DA), Andrei Năstase, declară că va candida la alegerile prezidențiale din acest an. Acesta ar urma să fie candidat independent. Dezvăluirea a fost făcută în cadrul emisiunii „Rezoomat”, la Rlive TV.„Urmare a mai multor discuții purtate în țară și peste hotare. Am decis că voi candida la alegerile prezidențiale din acest an ca și independent. Asta, bineînțeles nu fără suportul celor care au fost alături de mine pe parcursul anilor, suportul celor care au rămas dezamăgiți de guvernarea actuală și de ce nu suportul celor care au avut așteptări de la guvernarea anterioară și nu au obținut nimic. Merg independent, dar nu independent de poporul meu”, a declarat Andrei Năstase. Amintim că Andrei Năstase a participat la scrutinul prezidențial din noiembrie 2020, fiind candidatul Platformei Demnitate și Adevăr. Acesta a obținut atunci 3,26% din voturi. La scrutinul din 2016, liderul Platformei Demnitate și Adevăr, Andrei Năstase, s-a retras din cursa electorală prezidențială și a sprijinit-o la alegerile prezidențiale pe Maia Sandu, pe atunci șefa PAS. În acel an, președinte al R. Moldova a devenit Igor Dodon.

O rachetă balistică rusă a lovit miercuri seara târziu portul ucrainean Odesa, rănind cel puţin 13 persoane şi declanşând un incendiu de proporţii, a declarat guvernatorul regional Oleh Kiper pe Telegram, relatează Reuters. Potrivit presei, ar fi fost vizat un depozit al Nova Poşta, o mare companie poştală şi de curierat. O înregistrare video arată momentul impactului cu resturi care zboară în interiorul instalaţiei.Odesa, cel mai mare port al Ucrainei de la Marea Neagră, situat în sudul ţării, în apropiere de România, este o ţintă frecventă a atacurilor ruseşti, iar în ultimele două zile rachete au lovit situri din oraş, provocând moartea a opt persoane. Росія атакувала балістикою сортувальне депо "Нової пошти" в Одесі, є постраждаліВідео - Нова пошта pic.twitter.com/Mt8L3YDFtX— Українська правда ️ (@ukrpravda_news) May 1, 2024

În ședința de astăzi, 2 mai, ANRE a aprobat solicitarea Moldovagaz de micșorare a tarifelor plătite de consumatorii casnici pentru gazele naturale consumate. Astfel, prețul unui metru cub de gaz va fi de 12,15 lei/m3 (fără TVA), cu 1,24 lei mai puțin decât tariful actual, care este de 13,39 lei/m3 (fără TVA).Noul tarif va intra în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial. De menționat că, în luna aprilie, S.A. „Energocom” a oferit un preț mai mic, în mărime de 450 de euro pentru o mie de metri cubi de gaze, față de 550 de euro pentru o mie de metri cubi de gaze vândute către S.A. „Moldovagaz”.

Sistemul electroenergetic al Republicii Moldova va fi conectat la rețeaua românească și cea europeană printr-o nouă linie electrică aeriană de 400 kV cu o lungime estimativă de 190 kilometri, fiind a treia conexiune directă dintre Moldova și România, unind stațiile electroenergetice Strășeni și Gutinaș. Construirea noii linii electrice aeriene 400 kV este prevăzută de Memorandumul de Înțelegere semnat între Guvernul SUA, reprezentat de Agenția SUA pentru Dezvoltare Internațională (USAID), și Guvernul Republicii Moldova, reprezentat de Ministerul Energiei. Victor Parlicov, ministrul Energiei: “Această linie înseamnă securitate energetică și o condiție pentru a asigura creșterea economică a țării. Întreprinderile își pot planifica activitatea pentru că au suficientă energie, iar cetățenii pot miza că au lumină acasă și tot confortul care depinde de aceasta”. Documentul a fost semnat de administratoarea adjunctă a USAID, Isobel Coleman, în timpul vizitei sale în Republica Moldova. Isobel Coleman, administratoarea adjunctă a USAID: „Astăzi, sunt aici pentru a transmite angajamentul Statelor Unite de a sprijini Republica Moldova în implementarea unui proiect extrem de important. Împreună, eforturile noastre vor contribui la construcția unei linii de înaltă tensiune care va conecta Moldova la rețeaua electroenergetică europeană, reprezentând o conexiune pozitivă, atât la mod direct, cât și simbolic”. Construirea liniei de tensiune înaltă Strășeni-Gutinaș este parte a programului #MoldovaConectată care constituie un efort mai amplu al USAID în ce priveșteconsolidarea securității și autonomiei energetice moldovenești, legând infrastructură energetică locală de cea europeană. Inițiativa #MoldovaConectată își propune să sporească securitatea energetică a țării, să contribuie la creșterea economică, bunăstarea socială și independența Republicii Moldova față de influențele străine. Pe termen lung, linia de tensiune înaltă va furniza acces la multiple surse de energie regenerabilă, va facilita integrarea acestora în sistemul național, va asigura un aport energetic constant, generând și noi locuri de muncă. Kent Longsdon, ambasadorul SUA în Moldova: „De la abordarea necesităților energetice imediate ale Republicii Moldova, până la accelerarea tranziției spre energia verde, parteneriatul dintre Statele Unite și Guvernul Republicii Moldova devine tot mai puternic. Prezența Administratoarei adjunct a USAID Isobel Coleman astăzi aici pentru a semna acest Memorandum de Înțelegere reprezintă un simbol al angajamentului Statelor Unite de a consolida securitatea energetică a Republicii Moldova” Memorandumul de Înțelegere dintre Guvernul SUA și Guvernul Republicii Moldova prevede că etapade construcție va începe la sfârșitul anului 2025, după efectuarea mai multor studii de fezabilitate, iar finalizarea construcției este așteptată spre finele anului 2029. Pe teritoriul Moldovei, linia electrică aeriană va avea o lungime de peste 70 de kilometri din totalul de 190 de kilometri și va începe la de stația electrică Strășeni. În anii următori sunt planificate investiții de 220 de milioane de dolari pentru a îmbunătăți stabilitatea rețelei electrice și pentru a crește oportunitățile de generare internă, folosind resursele de energie regenerabilă competitive din punct de vedere al costurilor.  

Bilanţul atacului rus cu rachetă în oraşul portuar Odesa, în sud-vestul Ucrainei, a crescut marţi la cinci morţi, în urma unui deces la spital, anunţă oficiali, iar dintre cele 28 de persoane rănite în atacul de luni, 23 erau spitalizate în continuare, unele în stare gravă, relatează AFP.”Din nefericire, numărul victimelor atacului rus cu rachetă de ieri la Odesa a crescut la cinci”, anunţă pe reţele de socializare guvernatorul regional Oleg Kiper.El precizează că bilanţul a crescut după moartea în spital a unui bărbat născut în 1960.Oleg Kiper anunţă că 23 de persoane rănite primeau în continuare îngrijiri medicale.”Opt dintre ele se află în stare gravă, patru în stare extrem de gravă, inclusiv o fată în vârstă de patru ani”, precizează el.”Medicii noştri fac tot ce pot”, dă el asigurări.Odesa, un port la Marea Neagră vital în exporturile ucrainene, este vizat cu regularitate în atacuri sângeroase cu rachetă şi dronă.Guvernatorul regiunii Herson (sud) anunţă că bombardamente ruseşti au ucis o persoană în ultima zi.Rusia atacă neîncetat oraşe ucrainene de luni de zile şi înaintează pe frontul de st în Ucraina, înaintea sosirii unui ajutor militar american crucial pentru Kiev.

Arnaud Lagardère, șeful grupului cu același nume, companie care a figurat și în cadrul licitațiilor de la Aeroportul Chișinău, a renunțat marți la mandatele sale executive, inclusiv la cel de director general, după ce a fost pus sub acuzare în cadrul unor anchete privind finanțarea cheltuielilor personale de către companiile sale, scrie G4media.ro cu referire la anunțul companiei. „Domnul Arnaud Lagardère contestă ordinul și va face apel împotriva acestuia, dar acesta îl obligă totuși să demisioneze din funcțiile sale executive în cadrul grupului”, a precizat Lagardère într-un comunicat. Arnaud Lagardère este suspectat că a apelat la conturile companiilor sale pentru a-și finanța stilul de viață și cheltuielile personale timp de mai mulți ani și a fost pus sub acuzare luni pentru „diseminarea de informații false sau înșelătoare, cumpărare de voturi, abuz de bunuri corporative și abuz de putere, precum și nedeclararea conturilor”, a declarat o sursă judiciară. „El a fost plasat sub control judiciar cu interdicție de administrare și cu obligația de a depune o garanție de 200.000 de euro”, a adăugat aceasta, potrivit Le Figaro.Omul de afaceri în vârstă de 63 de ani a sosit luni la tribunal puțin după ora 9.00, împreună cu avocatul său, Sébastien Schapira. El a fost interogat în cadrul unei anchete judiciare deschise de Parchetul Național Financiar (PNF) în aprilie 2021, pe baza unei plângeri a fondului Amber Capital, a unei alerte a Autorité des Marchés Financiers (AMF) și a unei alerte a Haut Conseil du Commissariat aux Comptes (H3C, în prezent Haute Autorité de l’Audit, H2A), potrivit unei surse judiciare. Arnaud Lagardère, care a moștenit imperiul construit de tatăl său, Jean-Luc Lagardère, la moartea acestuia, în 2003, este suspectat că „și-a finanțat stilul de viață și cheltuielile personale, apelând la fondurile societăților Lagardère SAS și Lagardère” (LCM), a detaliat sursa judiciară. Timp de mai mulți ani, aceste societăți „ar fi plătit cheltuieli legate de imobilele pe care le ocupa, precum și o creanță de moștenire și numeroase avansuri în cont curent”, a adăugat aceasta. În noiembrie 2019, La Lettre (fosta Letter A) dezvăluise că Arnaud Lagardère refuza să publice conturile holdingului său personal, Lagardère Capital & Management (LCM), pentru a nu „face publică situația sa financiară personală, în special nivelul de îndatorare”.

În rezultatul unei conlucrări a Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor (ANSA) cu Directoratul general pentru Siguranța și Sănătatea Animală al Comisiei Europene (DG SANTE), producătorii de carne de pasăre (în stare refrigerată și congelată) din Republica Moldova își vor putea exporta produsul pe cea mai extinsă piață din lume.Pe parcursul ultimilor doi ani, Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor a promovat cu succes mai multe misiuni de audit din partea Comisiei Europene. În cadrul acestora, a fost evaluat sistemul național de control sanitar-veterinar la nivel central și teritorial, profesionalismul corpului de inspectori oficiali, capacitățile de administrare a focarelor de Gripă aviară pe teritoriul țării, capacitățile de testare ale sistemului de laboratoare, dar și gradul de implementare a cerințelor și standardelor Uniunii Europene(UE) de către agenții economici ce intenționează să exporte pe piața comunitară. Toate acestea, în conlucrare cu Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare, care a asigurat armonizarea cadrului legal național cu legislația UE.Piața Unică Europeană constituie o oportunitate deosebită pentru producătorii moldoveni, deoarece îi determină să se alinieze la standardele riguroase ale UE și să lucreze mai mult în vederea creșterii competitivității producției lor. În rezultat, t consumatorii din țara noastră, dar și consumatorii europeni vor gusta un produs moldovenesc inofensiv și calitativ.ANSA a lucrat intens pentru a susține eforturile țării în lărgirea ariei de produse de origine animală exportate în Uniunea Europeană. În martie 2023, grație acestor eforturi, Republica Moldova a fost listată, pentru prima dată, în regulamentele UE, obținând dreptul de a exporta carnea procesată de pasăre și ouă de consum (categoria A).Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor exprimă recunoștință tuturor colaboratorilor instituției pentru dedicație în tot acest parcurs dificil și solicitant, precum și autorităților publice centrale partenere, Misiunii Republicii Moldova la Bruxelles și Delegației Uniunii Europene la Chișinău.Încurajăm în continuare agenții economici să manifeste interes și să depună cererea pentru exportul în Uniunea Europeană a produselor moldovenești.ANSA va acorda tot sprijinul necesar pentru a ajuta producătorii să se conformeze rigorilor UE, în scopul facilitării accederii produselor de origine animală pe piața europeană.

La Cimitirul de Onoare a Eroilor Armatei Române din localitatea Micleușeni, raionul Strășeni, a fost oficiată o slujbă de pomenire în memoria ostașilor români, fiind sfințite crucile răposaților și troița.Slujba a fost ținută de către preoții consilieri ai Centrului Eparhial din Chișinău: Pr. Constantin Olariu, Pr. Ilie Cucu și Pr. Victor Ghimpu. De asemenea, la eveniment au fost prezenți Atașatul apărării, militar și aero din cadrul Ambasadei României la Chișinău, locotenent-colonelul Ciprian Efimov, reprezentanți ai Ministerului Apărării ai Republicii Moldova, precum și oficiali din cadrul autorităților publice locale. După slujbă, cei prezenți la ceremonie au depus coroane și buchete de flori la monumentul eroilor, în semn de respect și recunoștință față de jertfa celor care și-au dat viața pentru eliberarea Basarabiei. Ziua de 29 aprilie ocupă un loc de cinste în calendarul românesc, în această zi fiind cinstiți veteranii de război, în semn de recunoaştere a meritelor acestora pentru apărarea independenţei, suveranităţii, integrităţii teritoriale şi a intereselor României Mari. Cimitirul de Onoare a Eroilor Români din localitatea Micleușeni a fost inaugurat în data de 17 iulie 1941, aici fiind înhumați, în morminte comune, peste 200 de militari români, majoritatea neidentificați. După retragerea armatei române din Basarabia, cimitirul a fost distrus de către autoritățile sovietice de ocupație. Cimitirul a fost reconstruit, în forma sa actuală, de către Oficiul Național pentru Cultul Eroilor din România. Ceremonia de inaugurare a avut loc în data de 25 octombrie 2008, de Ziua Armatei Române.

Centrala electrică MGRES rămâne și în luna mai principalul furnizor de energie electrică pentru malul drept al Nistrului. Compania Energocom a prezentat informații despre energia electrică pe care o va procura în mai, 2024.În baza graficului de furnizare a energiei electrice coordonat cu MGRES, SA Energocom va achiziționa cca 277 033 MWh. Alți aproximativ 43 439 MWh vor fi asigurați de energia electrică produsă local de producătorii de energie din surse regenerabile și de centralele electrice cu termoficare urbane, iar restul, cca 597 MWh, vor fi achiziționați de pe bursa OPCOM.Energia electrică de pe bursă va acoperi, în special, consumul în orele de vârf.

Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski a vorbit cu secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, el afirmând că livrarea la timp a armelor către luptătorii noştri, decizii oportune privind apărarea aeriană pentru Ucraina sunt ceea ce au nevoie acum pentru a proteja vieţi. El mai afirmă că atacurile zilnice cu rachete ruseşti, precum şi încercările zilnice ale ocupantului de a distruge mai multe dintre poziţiile noastre, toate pot fi oprite iar planurile ofensive ruseşti pot fi zădărnicite, dar pentru aceasta, forţa ucraineană trebuie să fie susţinută. ”Tocmai am primit rapoarte privind situaţia din Odesa, în urma unui atac cu rachete ruseşti, şi din Harkov, în urma unui atac cu bombe aeriene ghidate ruseşti. Din nefericire, există victime în Odesa. Transmit condoleanţe familiilor şi prietenilor acestora. Multe persoane au fost rănite - tuturor li se acordă ajutor medical. Serviciile locale şi salvatorii Serviciului de Stat pentru Situaţii de Urgenţă al Ucrainei au răspuns imediat”, a transmis preşedintele Ucrainei în mesajul zilnic. Zelenski afirmă că este important ca toate serviciile, de a căror muncă depinde viaţa ucrainenilor, să fie cât mai eficienţi şi mai rapizi posibil”. ”Asistenţa promptă şi protecţia vieţii suficient de promptă şi curajoasă sunt cele care ne ajută pe toţi în Ucraina să rezistăm”, arată preşedintele Ucrainei. Zelenski mai spune că a vorbit mult despre rapiditate în negocierile noastre cu secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg. ”Livrarea la timp a armelor către luptătorii noştri, decizii oportune şi suficiente privind apărarea aeriană pentru Ucraina sunt ceea ce avem nevoie acum pentru a proteja vieţi. Mai ales că partenerii noştri au cu adevărat toate sistemele necesare, au cu adevărat toată calitatea necesară a armelor, astfel încât războinicii noştri să poată opera mult mai eficient. Îi mulţumesc lui Jens pentru înţelegere şi pentru disponibilitatea de a ne ajuta. Atacurile zilnice cu rachete ruseşti, precum şi încercările zilnice ale ocupantului de a distruge mai multe dintre poziţiile noastre, toate pot fi oprite. Planurile ofensive ruseşti pot fi zădărnicite. Pentru aceasta, forţa ucraineană trebuie să fie susţinută”, spune Zelenski.

Membrii Comisiei Electorale Centrale (CEC) au ales, în cadrul ședinței de ieri, Secretarul Comisiei. Astfel, cu votul secret al membrilor, Dana Munteanu a fost aleasă în această funcție.Dana Munteanu a fost numită membru al CEC în anul 2022. Este licențiată în drept și și-a început activitatea în cadrul Comisiei Electorale Centrale în anul 2012. Din 2016 și până în prezent a deținut funcția de șef adjunct în Direcția management alegeri din cadrul instituției și cea de membru al Comisiei. Reamintim că funcția de Secretar al CEC a devenit vacantă urmare a cererii de demisie a domnului Alexandr Berlinschii. La 12 aprilie 2024, Parlamentul Republicii Moldova a luat act de cererea de demisie. Menționăm, că potrivit Codului electoral, alegerea organelor de conducere a Comisiei urmează să aibă loc nu mai târziu de 15 zile de la data intrării în vigoare a hotărârii Parlamentului privind numirea în funcție sau vacanța mandatului de membru al CEC, în cazul dat a Secretarului Comisiei.

Un nou transport cu produse alimentare şi articole de cazarmament a plecat luni din România spre Fâşia Gaza. Valoarea ajutoarelor acordate, conform unor decizii ale Comitetului Naţional pentru Situaţii de Urgenţă, este de 8,2 milioane de lei, informează News.ro. „România continuă acordarea de asistenţă umanitară populaţiei civile din Fâşia Gaza. În cursul dimineţii a fost trimis un nou transport cu produse alimentare şi articole de cazarmament – corturi, saci de dormit, paturi etc. – în valoare totală de 8,2 milioane de lei, puse la dispoziţie de Administraţia Naţională a Rezervelor de Stat şi Probleme Speciale”, a anunţat, luni, Guvernul.Potrivit sursei citate, decizia de acordare a acestor produse a fost luată în cadrul Comitetului Naţional pentru Situaţii de Urgenţă, condus de premierul Marcel Ciolacu. Astfel, transportul se realizează cu resurse naţionale până în HUB-ul constituit de Comisia Uniunii Europene în Cipru.Ulterior, prin Mecanismul European de Protecţie Civilă, transportul ajutorului umanitar pe relaţia Cipru - Fâşia Gaza se face cu ajutorul agenţiilor specializate ONU.

Preşedintele rus Vladimir Putin probabil că nu a ordonat asasinarea opozantului politic Aleksei Navalnîi, dezvăluie sâmbătă cotidianul de afaceri The Wall Street Journal (WSJ), care citează surse apropiate agenţiilor americane de informaţii, care nu exclud însă responsabilitatea liderului rus în această moarte. Acest lucru ”adânceşte misterul care înconjoară moartea disidentului în gulagul Arcticii”, scrie WSJ.Principalul opozant al liderului de la Kremlin, încarcerat în regiunea arctică Iamal-Neneţia, a murit în detenţie la 16 februarie, la vârsta de 47 de ani, în Colonia IK-3, situată la 60 de kilometri de Cercular Polar Acrtic.Moartea deţinutului a avut loc în timp ce Rusia, vizată de sanţciuni din cauza Războiului din Ucraina, negocia un schimb de deţinuţi cu Occidentul.Moartea lui Aleksei Navalnîi a fost condamnată ferm de către preşedntele american Joe Biden şi comunitatea internaţională, care l-au arătat cu degetul pe Vladimir Putin ca principal instigator al morţii opozantului rus.Susţinătorii săi, clasaţi de către autorităţile ruse drept ”extremişti”, l-au acuzat atunci pe Vladimir Putin de comandarea asasinării acestuia şi au anunţat că vor aduce probe în susţinerea acestor acuzaţii.Kremlinul dezminte orice implicare a statului rus în acest deces.Vladimir Putin a catalogat luna trecută drept ”tristă” dispariţia lui Aleksei Navalnîi şi a anunţat că acceptase principiul unui schimb de deţinuţi în care era implicat şi opozantul său politic, înainte de moartea acestuia în detenţie.Maria Pevcih, o apropiată a lui Aleksei Navalnîi, dezvăluia în februarie că opozantul era pe punctul de a fi eliberat într-un schimb de deţinuţi, cu condiţia să nu mai revină niciodată în Rusia.The Wall Street Journal, care citează surse anonime apropiate dosarului, dezvăluie sâmbătă că agenţiile americane de informaţii au ajuns la concluzia că Vladimir Putin probabil nu a ordonat asasinarea lui Alekei Navalnîi ”în tabere de deţinuţi în februarie”.INFORMAŢII CLASIFICATEZiarul scrie că Washingtonul nu l-a exonerat, cu toate acestea, pe preşedintele rus de orice responsabilitate în moartea lui Aleksei Navalnîi.WSJ scrie că Statele Unite consideră că Aleksei Navalnîi era ţinta autortiţilor ruse de ani de zile, că a fost încarcerat pe baza unor acuzaţii percepute de Occident ca motivate politic şi că acesta acesta a fost otrăvvit în 2020 cu un agent neurotoxic de tip noviciok.Kremlinul dezminte orice implicare a statului rus în această otrăvire.WSJ citează surse care declară că această concluzie a fost ”larg acceptată în interiorul comunităţii de informaţii şi împărtăşită de mai multe agenţii, inclusiv CIA (Central Intelligence Agency, Agenţia centrală americană de Informaţii), Biroul Directoarei Informaţiilor Naţionale (ODNI) şi Divizia de informaţii a Departamentului de Stat”.Concluziile americane au la bază mai multe informaţii, unele clasificate, şi analiza datelor publice, scrie ziarul.ANALIZĂ NEÎMPĂRTĂŞITĂ DE APROPIAŢII LUI NAVALNÎIAceastă analiză nu este împărtăşită de apropiaţii lui Aleksei Navalnîi, care o cataloghează drept ”naivă”.Cei care afirmă că Vladimir Putin nu era la curent ”nu în înţeleg, evident, nimic din funcţionarea Rusiei azi”, declară WSJ Leonid Volkov, un vechi aliat al lui Aleksei Navalnîi.”Ideea că Putin nu a fost informat şi nu a aprobat asasinarea lui Navalnîi este ridicolă”, consideră el.Directorul Institutului Polonez de Afaceri Internaţionale de la Varşovia, Slawomir Dębsk, împărtăşeşte aceste îndoieli.”Navalnîi era un deţinut de mare valoare din punct de vedere politic, iar toată lumea ştie că Putin era implicat personal în soarta acestuia. Şansele unei asemenea morţi involuntare sunt slabe”, consideră el.Care sunt fundamentlee acestei evaluări americane?”Ele au la bază o serie de informaţii, inclusiv anumite informaţii clasificate şi o analiză a faptelor publice”, scrie WSJ, de exemplu despre impactul morţii opozantului şi cum aceasta a ”eclipsat realegerea lui Vladimir Putin”, declară rusele citate de ziarul american.Aceste surse nu spun însă cum evaluează Guvernul american această moarte.ZONE DE UMBRĂLa 16 februarie, Administraţia Peniteciară rusă anunţa într-un comunicat că Aleksei Navalnîi şi-a pierdut cunoştinţa după o plimbare în colonia penitenciară în care-şi ispăşea pedeapsa.Aleksei Navalnîi ”s-a simţit rău după o plimbare şi şi-a pierdut aproape imediat cunoştinţa”.Salvatori au încercat să-l reanime timp de o jumătate de oră, după care au constat decesul la ora (locală) 14.17.Cu o zi înainte, la 15 februarie, opozantul a participat printr-o legătură video, din închisoare, la una dintre numeroasele sale audieri judiciare.Potrivit canalului pe Telegram al Sota Vision, de la care un corespondent a asistat la audieri, Aleksei Navalnîi era ”treaz, sănătos şi bucuros”. El apare râzând în această înregistrare video.Cu o săptămâna înaintea morţii lui Aleksei Navalnîi, preşedintele Statelor Unite Joe Biden şi cancelarul german Olaf Scholz au deschis negocieri în vederea unui shimb de deţinuţi prin care Aleksei Navalnîi ar fi urmat să fie eliberat, dar şi alţi americani deţinuţi în Rusia, jurnalistul Evan Gershkovich şi fostul puşcaş marin Paul Whelan.

Aproximativ 20.000 de persoane au participat la un ”Marş pentru Europa” în capitala georgiană Tbilisi, cerând din nou retragerea unui proiect de lege privind ”influenţa străină” considerat liberticid, cu privire la care Uniunea Europeană (UE) a avertizat că pune în pericol aderarea, relatează AFP. Din cauza acestui proiect de lege, mii de georgieni au ieşit în stradă de când a fost depus în Parlament a doua oară, la jumătatea lui aprilie, de către Partidul Visul Georgian, aflat la putere.El este denunţat din cauza asemănării cu o lege adoptată în Rusia care a permis în câţiva ani anihilarea opoziţiei lui Vladimir Putin. Georgia: Hundreds of thousands took to the streets of the capital Tbilisi for the 14th day with chants "Yes to Europe! No to Russia!"The government is trying to sabotage any prospects of joining the European Union through the introduction of an anti-democratic pro-Russia law. pic.twitter.com/yPEDt2MZNT— Igor Sushko (@igorsushko) April 29, 2024 El îngrijorează Bruxellesul, care a avertizat că adoptarea acestui tip de lege ar putea nimici şansele Georgiei de a adera la UE.Aproximativ 20.000 de oameni agitând steagurile european şi georgian s-au adunat duminică în Piaţa Republicii în centrul Tbilisi.Manifestanţii au portnit apoi într-un ”Marş pentru Europa” de un kilometru, pe principalul bulevard din capitală, până la sediul Parlamentului georgian.După miezul nopţii de duminică spre luni, poliţişti antirevoltă au fost desfăşuraţi în acest sector al oraşului, după ce Ministerul de Interne a denunţat o întorsătură ”violentă” a manifestaţiei. "Don't go for it, people, it's impossible! You are my son's age. How should we sacrifice this country for the sake of 1 man?! Why!" — address of the rally participant to the special forcesTbilisi, Georgia pic.twitter.com/K6FcaN4dc9— Little Soldier Fella (@soldier_fella) April 28, 2024 O primă încercare de adoptare a acestui text a eşuat, în urmă cu un an, în urma unor manifestaţii în masă, la care poliţia a folosit gaze lacrimogene şi tunuri cu apă.Manifestaţii precedente, în ultimele zile au fost dispersate de poliţie pe străduţe din centrul Tbilisi, unde forţe de ordine au bătut şi arestat manifestanţi.Manifestaţia de duminică a fost organizată la apelul a 100 de organizaţii de apărarea drepturilor omului şi partide de opoziţie, rămase până în prezent în retragere într-o bătălia care mobilizează în principal tineri.În cazul în care este adoptată, această lege ar obliga orice ONG sau publicaţie media care promeşte peste 20% din finanţare din străinătate să se înregistreze administrativ ca ”organizaţie care apără interesele unei  puteri străine”.Preşedinta georgiană, fosta diplomată franceză Salomé Zourabichvili, care se află în conflict cu partidul aflat la putere, dar ale cărei puteri sunt restrânse, a dat asigurări că se va opune prin veto în cazul adoptării acestui text. Wow. Massive demonstration in Tbilisi, Georgia against the pro-Kremlin government and the Russia-inspired “foreign agents” bill.pic.twitter.com/SzhkR4EIdp— Republicans against Trump (@RpsAgainstTrump) April 28, 2024

O fetiță de 5 ani a ajuns în stare gravă la spital după ce a căzut în gardul bisericii, o suliță metalică a căreia i s-a înfipt adânc în gât. Cazul a fost făcut public de ministra Sănătății, Ala Nemerenco, care a criticat lipsa măsurilor de siguranță în locurile publice. Potrivit ministrei, fetița a fost adusă de ambulanță la Chișinău în sala de operații cu tot cu bucata de gard tăiată - pentru că era imposibil de intervenit în afara unei săli specializate de operații și echipe de medici. Operația a decurs cu succes, iar fetița a fost transferată din terapia intensivă în salon. „Întrebarea mea - cu ce sunt de ajutor sulițele acestea ascuțite la un gard de biserică? Cui este necesar așa design la turnarea unui gard metalic care este frecvent întâlnit în satele noastre? Când gardurile vor fi mai mult simbolice și la noi? Când ne vom iubi ca societate copiii și vom avea cu adevărat grijă de ei? Și vă rog, stimați cetățeni, nu mai blamați atâta medicii. Avem niște medici minunați. Da, sistemul de sănătate are neajunsuri, le-am tot creat zeci de ani, acum corectăm, dar majoritatea medicilor, să știți, sunt profesioniști de mare calitate. Să avem grijă de cei mici!”, a scris Nemerenco pe facebook.

Primăria Chișinău anunță că cimitirele din oraș sunt în curs de pregătire pentru sărbătoarea Paștelui Blajinilor, iar drumurile sunt pregătite pentru fluxul mare de cetățeni.Primarul general, Ion Ceban, a oferit detalii despre pregătirile în curs și măsurile speciale luate de autorități pentru acest eveniment.„În acest an, am decis să mărim numărul de mijloace de transport disponibile pentru cetățeni. Astfel, aproximativ 80 de autobuze și 20 de troleibuze, în total aproximativ 100 de unități, vor fi disponibile pentru transportul cetățenilor, inclusiv către Cimitirul „Sfântul Lazăr” în zilele de 12 și 13 mai”, a declarat Ion Ceban.De asemenea, rutele C – D și 27 vor fi gratuite în cele două zile, cu cheltuielile suportate de municipalitate. Toate locațiile, rutele și itinerariile vor fi anunțate cu câteva zile înainte, atât în transportul public, cât și prin intermediul site-urilor oficiale ale Primăriei și direcțiilor corespunzătoare.„Pe teritoriul cimitirelor nu vor fi admise mașinile personale. Am rugat colegii și poliția să gestioneze situațiile astfel încât persoanele cu nevoi speciale, în cărucioare, să nu întâmpine dificultăți. Rugăm cetățenii să opteze pentru transportul public în aceste zile sau cel puțin să evite parcarea în preajma cimitirelor”, a declarat edilul.În plus, autoritățile municipale vor asigura curățenia în zona cimitirelor, iar angajații Primăriei vor fi antrenați pentru a se asigura că totul decurge fără incidente. De asemenea, Primăria a solicitat ca câteva ambulanțe să fie disponibile în apropierea cimitirelor, așa cum se întâmplă în fiecare an, pentru a interveni rapid în caz de urgență.

Acces interzis în aeroport, din 1 mai, pentru cei care nu au bilet de avion Această regulă nouă este introdusă pentru a asigura mai multă securitate, a explicat șeful Poliției de Frontieră, Ruslan Galușca. Respectiv, cei care îi vor petrece pe pasagerii avioanelor sau îi vor întâmpina, vor fi nevoiți să stea afară. Anunțul a fost făcut de șeful Inspectoratului General al Poliției de Frontieră, Ruslan Galușca, pe 29 aprilie, în cadrul unei conferințe. De asemenea, Galușca a precizat că, de Paște, numărul polițiștilor de frontieră va fi majorat în punctele de trecere, inclusiv în aeroport.„Începând cu data de 1 mai, noi schimbăm un pic regulile de acces în cadrul Aeroportului Internațional Chișinău. Și anume, acces în aerogară vor avea doar cetățenii care au bilete de îmbarcare în avion. Ceilalți cetățeni care vor să îi întâlnească vor fi nevoiți să îi aștepte în afara aerogării”, a declarat Ruslan Galușca. În contextul Sărbătorilor Pascale, cetățenii sunt rugați să fie atenți atunci când ies în natură la odihnă, șoferii sunt îndemnați să nu consume alcool și să manifeste răbdare în trafic, iar părinții să aibă grijă de copii.„Aș ruga să fiți precauți în zonele aglomerate, să fiți atenți la bunurile personale. Dacă intenționați să ieșiți în spații deschise pentru a face grătar, asigurați-vă că în acel loc e permis să aprindeți focul. De 9 mai vom avea diverse evenimente publice. În acest context amintesc că toți avem responsabilitatea de a respecta bunele reguli reglementate de legislație. (...) Rugăm să evitați mesajele cu tentă politică și provocatoare, evitați situațiile de conflict, mesajele care instigă la violență. În timpul evenimentelor rugăm cetățenii să nu poarte arme sau alte mijloace/obiecte interzise”, spune șeful IGP, amintind totodată că sunt interzise comercializarea, păstrarea, producerea și portul panglicilor bicolore, „care reprezintă simbolul unei agresiuni”.De Paște și Paștele Blajinilor, polițiștii vor intensifica activitățile de prevenire și combatere a încălcărilor ordinii publice.„În această perioadă, copiii au vacanță. Poliția mizează în primul rând pe responsabilitatea părinților. Nu îi lăsați fără supraveghere, petreceți mai mult timp împreună. Vorbiți-le despre comportamentul persoanelor străine. Monitorizați activitatea lor pe rețelele de socializare”, îndeamnă Viorel Cernăuțeanu.

Comisarul European pentru Buget și Administrație, Johannes Hahn, este așteptat pe 9 mai la Chișinău, unde va participa la evenimentele dedicate Zilei Europei.Potrivit agendei făcute publice de Delegația Uniunii Europene la Chișinău, comisarul european va participa la ora 12:00, în Piața Marii Adunări Naționale, la Deschiderea oficială a Orășelului EuropeanJohannes Hahn va susține un discurs în PMAN, alături de președinta Maia Sandu. În acest an, Ziua Europei are genericul „Libertate, Pace, Prosperitate – Europa ești tu!”. Tradiționalul Orășel European va fi inaugurat la Chișinău pe 9 mai și la Bălți pe 19 mai. Activitățile dedicate Zilei Europei vor avea loc pe tot parcursul lunii mai și vor evidenția valorile și cultura europeană, precum și asistența oferită de UE și statele membre, în beneficiul cetățenilor Republicii Moldova.De asemenea, reprezentanți ai 18 state membre ale Uniunii Europene vor împărtăși tradițiile lor culturale și culinare pe Aleea „Echipa Europa”, unde se vor desfășura diverse concursuri și lecții de limbi străine.Pe parcursul zilei, în cadrul Orășelului European vor fi organizate și activități interactive și educative pentru copii de toate vârstele, organizate pe parcursul întregii zile, cum ar fi: pictură pe față; jocuri de societate; concursuri de desen; activități sportive; spectacole de dans susținute de cluburile de creație ale copiilor în fața scenei principale.Seara va culmina cu un concert, la care vor evolua : ambasadorul Uniunii Europene Jānis Mažeiks, Cristi Aldea-Teodorovici, Lupii lui Calancea și Kalush Orchestra din Ucraina, câștigătorii Eurovision Song Contest 2022. 

Săptămâna Sfântă (Săptămâna Mare sau Săptămâna Patimilor) este ultima săptămână înainte de Paște și cea mai importantă săptămână din Postul Mare.Săptămâna Mare 2024 are loc între 29 aprilie și 4 mai. Aceste zile au menirea de a pregăti credincioșii pentru sărbătoarea Învierii Domnului. Este vorba atât de o pregătire sufletească, cât și de o pregătire trupească, postul se înăsprește, iar cei care nu au putut să-l țină până atunci se străduiesc ca, cel puțin în această săptămână, să-l respecte.Slujbele desfășurate în biserică în aceste zile, numite Denii, au rolul de a le aminti credincioșilor evenimentele petrecute în ultimele zile din viața Mântuitorului.Cuvântul "denie” vine de la slavonescul "vdenie” şi înseamnă priveghere sau slujbă nocturnă.Se crede că în această săptămână morții revin printre cei vii, aceștia fiind pomeniți în Joia Mare.Lunea MareÎn Lunea Mare femeile încep curățenia de Paște. Se scoate totul afară, se aerisește casa ca să iasă toate relele de peste iarnă, se văruiește și se spală totul. O zicală din popor spune: „Să nu te prindă Paștele în necurățenie, că te blesteamă casa!”Marțea MareÎn Marțea Mare se aspiră, se dă cu mătura, se spală geamuri și se fac treburile grele pe lângă casă.Miercurea MareAceasta este ultima zi în gospodinele mai au dreptul să facă treburile casnice. Se spune că, începând cu Miercurea Mare, bărbații trebuie să stea pe lângă casă și să își ajute soțiile.Joia MareJoia Mare este ultima zi în care se pomenesc morții. În această zi femeile merg la biserică, unde dau de pomană colaci de post, vin, miere și fructe. În după-amiaza Joii Mari se coace pasca, cozonacul, biscuiții și pâinea.Vinerea MareÎn Vinerea Mare sau Vinerea Patimilor se ține post negru. Nu se face treabă sau mâncare în această zi. Seara  se merge la biserică pentru a participa la slujba Prohodului și trecerea pe sub Sfântul Aer.Sâmbăta MareÎn Sâmbăta Mare se fac ultimele pregătiri pentru masa de Paște, se vopsesc ouăle și se scot hainele noi pentru Înviere.Spre seară, se pregătește un coș cu diverse bucate, iar în jurul orei 00:00 toți credincioșii merg la biserică pentru a participa la Slujba de Înviere, la sfârșitul căreia se vor sfinți bucatele din coș, pasca și ouăle roșii.

O minoră de 17 ani a pus pe jar oamenii legii, după ce a dispărut. Poliția a fost alertată duminică, în jurul orei 22:20, de mama acesteia, care a comunicat că fata a plecat de acasă în jurul orei 15:00, în pădure să culeagă ciuperci, împreună cu fratele ei de 11 ani. Băiatul revenise acasă, însă fata era de negăsit.  Astfel, a fost dispusă crearea operativă a grupului de căutare format din peste 60 de polițiști și colegi din alte subdiviziuni specializate. Datorită reacționării operative și mobilizării forțelor de ordine, fata a fost depistată în pădure, în jurul orei 01:50, la 1 km de domiciliu.  Aceasta a comunicat polițiștilor că s-a rătăcit și nu putea găsi drumul spre casă. Minora a fost reîntoarsă în familie în siguranță. 

Noi tornade devastatoare au lovit, duminică, zona centrală a Statelor Unite, provocând moartea a cel puţin cinci persoane.După ce vineri au fost înregistrate 78 de tornade, în principal în Iowa şi Nebraska, sâmbătă au fost semnalate alte 35 de tornade din nordul Texasului până în Missouri, potrivit serviciului meteorologic american (NWS).Guvernatorul statului Oklahoma, Kevin Stitt, a confirmat duminică faptul că patru persoane au murit în acest stat. O femeie a decedat în orăşelul Sulphur, care a fost deosebit de grav afectat, a precizat el într-o conferinţă de presă.La peste 100 de kilometri distanţă, în Holdenville, cel puţin alte două persoane şi-au pierdut viaţa, potrivit departamentului de gestionare a dezastrelor, iar presa locală a relatat că printre victime se află şi un bebeluş de patru luni.A patra persoană a murit pe o autostradă din Marietta, în acelaşi stat. Transmisiunile media locale au arătat două semiremorci răsturnate şi un depozit rupt în două.Guvernatorul din Oklahoma a declarat stare de urgenţă pentru 30 de zile.De asemenea, în mai multe localităţi s-au înregistrat precipitaţii abundente, iar duminică au rămas în vigoare avertizări meteorologice, cu risc de inundaţii rapide, grindină şi tornade.Şi în Iowa, un bărbat a murit la spital în urma rănilor suferite, a declarat familia sa pentru KETV NewsWatch 7, ridicând numărul morţilor la cel puţin cinci.Peste 25.000 de locuinţe erau fără curent electric în Texas şi peste 19.000 în Oklahoma duminică după-amiază, potrivit site-ului PowerOutage.Tornadele, un fenomen meteorologic pe cât de impresionant, pe atât de greu de prevăzut, sunt relativ frecvente în Statele Unite, în special în centrul şi sudul ţării.Cu toate acestea, meteorologii spun că este foarte rar ca tornadele de mare amploare să se producă una după alta.

Forţele de apărare ucrainene au respins, sâmbătă, 59 de atacuri inamice în cinci sectoare ale liniei de front, cele mai multe dintre ele pe ruta Avdiivka, relatează ukrinform.net.În total, 71 de situaţii de luptă au avut loc pe linia frontului pe parcursul zilei, potrivit Statului Major General.Avioanele ucrainene au lovit 16 zone în care erau concentrate trupe ruseşti.Apărarea aeriană a Ucrainei a distrus o rachetă aeriană ghidată Kh-59 a ruşilor.Pe parcursul zilei, armata rusă a efectuat 31 de atacuri cu rachete, 46 de atacuri aeriene şi 23 de atacuri cu MLRS asupra poziţiilor apărătorilor ucraineni şi a zonelor populate.

Creștinii serbează Floriile, care marchează intrarea triumfală a lui Isus Hristos în Ierusalim, unde a fost întâmpinat de credincioși care țineau în mâini ramuri de măslin și de finic. Sărbătoarea Floriilor este una dintre cele mai importante din an și deschide perioada sărbătorilor de Paște.Duminica Floriilor este o sărbătoare creștină fără dată exactă, marcată întotdeauna în ultima duminică dinaintea Paștelui. În această zi se sfințesc prin rugăciune și stropire cu agheasmă ramuri înmugurite de salcie, ca simbol al biruinței vieții asupra morții. Crenguțele de salcie amintesc de ramurile de finic și de măslin cu care a fost întâmpinat Mântuitorul.În popor există mai multe obiceiuri legate de Florii. După slujba de la biserică, credincioșii pun ramuri de salcie la icoane, geamuri, uși, porți, în grajduri, la morminte, pe ramurile pomilor fructiferi, pe butucii viței-de-vie, pe stupi etc. Se consideră că ramurile de salcie sfințite vor aduce sănătate și belșug în gospodărie.Conform tradiției populare, cei care mănâncă muguri de salcie, sfințiți de Florii, scapă de friguri, dureri de spate și de alte boli. În unele regiuni, mugurii de salcie sunt introduși și în aluatul pentru pâine. Cu salcie, înmuiată în agheasmă, sunt stropite atât casele oamenilor, cât și încăperile, unde stau animalele, pentru „a fi ferite de lucrarea duhului necurat”. Apicultorii își binecuvântează stupii cu ramuri de salcie. Salcia sfințită ar avea și rolul de a împrăștia norii de grindină. Potrivit credinței populare, cum va fi vremea de Florii, așa va fi și de Paște. De asemenea, creștinii care țin post, au în Duminica Floriilor dezlegare la pește și vin. Se spune că preparatele au putere de vindecare asupra celor care le prepară și apoi le mănâncă.De Florii sunt omagiați toți cei care au nume de floare, ierburi, sau strâns legate de acestea: Azalia, Camelia, Viorica, Viorel, Violeta, Florin, Florentina, Lilia, Gheorghina, Crina, Călin, Narcisa, Lăcrămioara, Laura, Laurențiu, Margareta, Roza, Codruț ș.a.Duminica Floriilor este o sărbătoare ce simbolizează dorința tuturor de a avea o viață la fel de ușoară, frumoasă ca și florile. În seara de Florii încep slujbele deniilor, care vor continua în Săptămâna Patimilor. Deniile sunt slujbe de dimineața, care se țin seara. Preoții spun că deniile îi ajută pe oameni să treacă de la întunericul păcatului la lumina credinței.   

Drone ucrainene au lovit două rafinării de petrol ruseşti şi un aerodrom militar, într-un atac nocturn de mare anvergură, declară sâmbătă o sursă din apărarea ucraineană AFP.Ucraina a lovit ”instalaţii tehnologice-cheie” în două rafinării în regiunea Krasnodar (sud).Autorităţile ruse au anunţat anterior un incendiu la o rafinărie în oraşul Slaviansk-pe-Kuban.Presa de stat rusă scrie că această instalaţie şi-a întrerupt parţial producţia.  What a mystery! All the drones were suppressed during the attack, yet fires magically erupted at two oil refineries, a bitumen plant, and a military airfield in the Krasnodar region. pic.twitter.com/0I7HVfrEae— Maria Avdeeva (@maria_avdv) April 27, 2024 Slavyansk ECO refinery in Slavyansk-on-Kuban had to hit pause after 10 drones swooped in, causing a big fire. pic.twitter.com/Jsm9VTtHCC— Maria Avdeeva (@maria_avdv) April 27, 2024

De fiecare dată când privim drapelul de stat trebuie să fim mândri de ceea ce am realizat și să continuăm să contribuim la construcția Moldovei europene. Declarația a fost făcută astăzi de șefa statului Maia Sandu în deschiderea ceremoniei solemne dedicată marcării Zilei Drapelului de Stat, informează MOLDPRES.Evenimentul a fost organizat în fața Casei Guvernului. La acesta a participat și președintele Parlamentului, Igor Grosu, prim-ministrul Dorin Recean, membrii Cabinetului de Miniștri și alți oficiali de stat.În alocuțiunea sa, șefa statului Maia Sandu a îndemnat cetățenii să păstreze drapelul de stat mereu în suflet, să nu uite unde le sunt rădăcinile, amintirile, aspirațiile și visele.„Marcăm această zi cu un onor la tricolor. Drapelul de stat reprezintă o fereastră spre trecut și viitor. Acesta ne cheamă la unitate, solidaritate și speranța care se reflectă în cele trei culori. Împreună putem depăși orice obstacol, indiferent de limbă, dacă suntem de la nord sau de la sud. Acesta este steagul care ne poartă faima țării, ne bucurăm mereu când ne întoarcem acasă și îl zărim în cale. Când privim spre tricolor este important să ne amintim de valorile care ne definesc, dorința de libertate, atașamentul față de cultura țării noastre. Vă îndemn dragi cetățeni, în fiecare zi, prin fapte bune și vorbe chibzuite, să dăm onor la tricolor”, a spus Maia Sandu.La ceremonie, drapelul de stat a fost onorat în mod festiv, fiind intonat și imnul de stat. Evenimentul a inclus prestații ale Orchestrei Prezidențiale, ale Gărzii de Onoare, ale Batalionului cu Destinație Specială „Fulger”, ale studenților Academiei de Poliție „Ștefan cel Mare” și ale corurilor de copii din toată țara.Cu ocazia acestei sărbători, sunt organizate activităţi cultural-educative în întreaga țară, expoziții de carte cu referire la istoria statului și evoluţia drapelelor pe parcursul istoriei țării noastre.Ziua Drapelului de Stat a fost instituită de Parlamentul de la Chișinău la 23 aprilie 2010. Tricolorul a fost desemnat oficial drapel de stat pe 27 aprilie 1990. Drapelul de Stat al Republicii Moldova este un simbol oficial major al suveranităţii şi independenţei Republicii Moldova. Acesta reprezintă o pânză dreptunghiulară, cu proporţia dintre înălţimea şi lungimea pânzei de 1:2, tripartită vertical egal, începând de la lance în culorile albastru, galben şi roşu, şi având în mijlocul câmpului galben imaginea Stemei de Stat a Republicii Moldova, a cărei lăţime constituie 1/5 din lungimea drapelului.  

Fostul ministru de Externe al Republicii Moldova, Tudor Ulianovschi, care și-a anunțat intenția de candida la alegerile prezidențiale, participă la reuniunea de la Paris a Uniunii PanEuropa, cea mai veche mișcare de unificare europeană. Evenimentul are loc, astăzi, la Adunarea Națională a Parlamentului Franței, sub patronajul Președintelui francez, Emmanuel Macron. Într-o postare pe facebook, Tudor Ulianovschi spune că a fost invitat în prezidiu, unde și-a expus poziția față de necesitatea aplicării directivelor europene în ceea ce privește asigurarea respectării principiilor ESG (mediu înconjurător, echitate socială, etc). „Am pledat pentru susținerea statelor candidate la Uniunea Europeană, care, de asemenea, trebuie să susțină directivele europene. Am subliniat, însă, faptul că orice angajament pe care ni-l asumăm ca stat, trebuie să fie raportat întâi de toate la specificul economiei naționale și să nu fie un impediment pentru dezvoltarea afacerilor locale”, a scris Tudor Ulianovschi. Mai mult, Președintele Alain Terrenoire a lansat invitația ca Tudor Ulianovschi să reprezinteAsociația în Republica Moldova. Decizia urmează a fi aprobată la următorul consiliu al asociației. „Discuția cu Vicepreședintele Băncii Consiliului Europei a vizat crearea unui echilibru între finanțări externe pentru producerea internă și susținerea exportului. Un alt domeniu discutat ține de reglementarea excesivă a fluxurilor capitale, care crează dificultăți pentru businessul mic și mijlociu în tranzacționare”, a mai scris fostul ministru de Externe. Fondată în anul 1922, Uniunea Internațională Paneuropeană este organizația care a creat Consiliul European și, ulterior, Uniunea Europeană. Toate acțiunile acestei Organizații din perioada interbelică, dar mai ales activitatea de după al Doilea Război Mondial au constituit piatra de temelie a Uniunii Europene. Recent, în cadrul emisiunii „Puterea de Patra” de la N4, Tudor Ulianoschi și-a anunțat intenția de a candida la alegerile prezidențiale din toamnă.„După multe discuții pe care le-am avut în Republica Moldova, ce ține R.Moldova,  simt nevoia de o altfel de guvernare, de o schimbare a actualei guvernări, de o adevărată alternativă pro-europeană, care nu se concentrează pe dezbinare dar care se concentrează pe mobilizarea societății, am luat decizia de a candidata la funcția de președinte al R.Moldova”, a anunțat atunci Tudor Ulianovschi.

Ediția a II-a a Festivalului Tradițiilor Românești aduce anul acesta, în capitala Republicii Moldova, un program bogat, cu muzică și meșteșuguri din toate comunitățile istorice ale României. Organizat de Departamentul pentru Relația cu Republica Moldova, din cadrul Guvernului României, sub Înaltul Patronaj al Președintelui României, E.S. Klaus Werner Iohannis, Festivalul Tradițiilor Românești va avea loc în perioada 17 – 19 mai 2024, în Grădina Botanică din Chișinău.Publicul va avea acces gratuit la evenimentele cuprinse în program: expoziții de obiecte tradiționale, ateliere de meșteșug, dansuri populare, muzică tradițională și concerte ale unor trupe consacrate, dar și din noul val al muzicii românești.Astfel, patrimoniu din regiuni precum Moldova, Transilvania, Dobrogea, Maramureș, Crișana, Banat, Oltenia, Muntenia și Bucovina va fi prezentat și explicat publicului din Republica Moldova într-un cadru de voie bună și prietenie.În cele trei seri de Festival, pe scenă vor urca Ovidiu Lipan Țăndărică, împreună de Fanfara Zece Prăjini, Stelu Enache și Diana Bucșa, Robin and The Backstabbers, cu Domino în deschidere, și Direcția 5.Alături de cei peste 30 de artizani din România, la Grădina Botanică din Chișinău vor fi prezenți și artiști populari din Republica Moldova.Tehnica meșteșugurilor, obiceiurile populare, caracteristicile zonelor istorice românești și alte detalii despre programul Festivalului pot fi găsite pe site-ul evenimentului, www.festivalultraditiilorromanesti.md, și pe paginile dedicate acestuia pe rețelele de socializare.Proiectul inițiat și finanțat de DRRM are drept scop promovarea valorilor românești în Republica Moldova și consolidarea dialogului cultural la nivelul celor două țări.

Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică „I.L. Caragiale” din București (UNATC) continuă anul acesta proiectul „Aventură fără graniță. Educație prin teatru și film”, finanțat de Departamentul pentru Relația cu Republica Moldova (DRRM) din cadrul Guvernului României. Bazat pe legăturile profunde de natură culturală, istorică și lingvistică dintre România și Republica Moldova, proiectul inițiat de UNATC consolidează comunitatea românească de pe ambele maluri ale Prutului prin descoperirea, conștientizarea și utilizarea aptitudinilor tinerei generații. ”Aceste reclădiri ale fundamentelor noii generații sunt extrem de importante. Pe ele se bazează chiar și schimbarea mentalității, provocarea deschiderii către orizonturi noi și activarea propriilor capabilități, pentru un aport fantastic în viitoarea societate”, explică rectorul UNATC, Liviu Lucaci. Obiectivele proiectului „Aventură fără graniță. Educație prin teatru și film”  se pot atinge cu metode folosite în domeniul teatrului și filmului, alături de suportul pedagogilor și al psihologilor. Startul acestui proces a fost dat în toamna anului 2022, când UNATC a lansat proiectul „Caravana UNATC și Educația prin teatru în Republica Moldova”, urmat în 2023 de ”Educație fără granițe. Teatru și film pentru mari și mici”, un proiect finanțat de DRRM. Anul acesta se va continua această inițiativă de succes prin dezvoltarea unei structuri care să permită profesioniștilor din domeniul teatru și artele spectacolului să devină formatori și să se implice în educația și formarea tinerilor din Republica Moldova. Astfel, „Aventură fără graniță. Educație prin teatru și film” începe în data de 28 aprilie 2024 cu conferința ”Educație prin artă teatrală și cinematografică”, organizată la Chișinău, în Centrul ”Clasa Viitorului” din cadrul Universității Pedagogice de Stat „Ion Creangă, la care vor participa zeci de specialiști, oficialități și alte persoane interesate. Proiectul se va derula prin componența sa de ateliere, cursuri de formare și de dezvoltare personală până în luna octombrie, 2024, când va avea loc conferința de închidere a proiectului și va fi lansat un volum despre această acțiune cu impact semnificativ asupra educației și culturii din Republica Moldova.

Parchetul General a anunţat oficial, vineri, punerea sub acuzare a fostului preşedinte Ion Iliescu pentru săvârşirea de infracţiuni contra umanităţii, în dosarul Mineriadei din iunie 1990."În cauza cunoscută generic sub denumirea 'Mineriada din 13-15 iunie 1990', procurorii militari din cadrul Secţiei parchetelor militare au dispus, la data de 19.04.2024, efectuarea în continuare a urmăririi penale faţă de Iliescu Ion, la data faptelor preşedinte al Consiliului Provizoriu de Uniune Naţională şi preşedinte ales al României, sub aspectul săvârşirii de infracţiuni contra umanităţii, în variantele normative prev. de art. 439 alin. 1 lit. a) (4 subiecţi pasivi secundari), lit. f) (cel puţin 2 subiecţi pasivi secundari), lit. g) (cel puţin 1315 subiecţi pasivi secundari ), lit. j) (cel puţin 1214 subiecţi pasivi secundari ) Cod penal, cu aplic. art. 5 Cod penal", se arată într-un comunicat de presă transmis de PG.O echipă de anchetatori de la Parchetul General a mers, vineri dimineaţa, la locuința lui Ion Iliescu, pentru a-l anunţa pe fostul preşedinte că a fost pus din nou sub acuzare în dosarul Mineriadei din iunie 1990.Procurorii au stat doar zece minute în vila unde locuieşte Iliescu, intrând pe o poartă din spate pentru a evita jurnaliştii prezenţi la faţa locului.Joi, fostul premier Petre Roman, fostul vicepremier Gelu-Voican Voiculescu, fostul director al SRI Virgil Măgureanu, Adrian Sârbu, Miron Cozma, foştii generali Vasile Dobrinoiu şi Peter Petre au fost chemaţi pe rând la sediul Parchetului General, pentru a li se aduce la cunoştinţă acuzaţiile.În cazul lui Ion Iliescu a fost aplicată o procedură specială de punere sub acuzare, deoarece el nu se poate deplasa la sediul Parchetului, având 94 de ani.Procurorii trebuie să refacă ancheta în acest dosar, după ce probele strânse de anchetatori au fost anulate în instanţă.Iniţial, în iunie 2017, fostul preşedinte Ion Iliescu a fost trimis în judecată pentru infracţiuni contra umanităţii, alături de fostul premier Petre Roman şi fostul director SRI Virgil Măgureanu, însă în decembrie 2020, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis restituirea dosarului la Parchetul Militar, pentru refacerea de la zero a anchetei.Judecătorii au decis atunci anularea tuturor probelor strânse de procurori, fiind constatată nelegalitatea rechizitoriului prin care Ion Iliescu a fost trimis în judecată, alături de Petre Roman, Gelu Voican Voiculescu, Virgil Măgureanu, general (rez.) Mugurel Cristian Florescu, amiral (rez.) Emil "Cico" Dumitrescu (decedat între timp), Cazimir Ionescu, Adrian Sârbu şi Miron Cozma.Procurorii militari susţineau că, în zilele de 11 şi 12 iunie 1990, autorităţile statului au hotărât să declanşeze un atac violent împotriva manifestanţilor aflaţi în Piaţa Universităţii din Bucureşti, care militau în principal pentru adoptarea punctului 8 al Proclamaţiei de la Timişoara şi îşi exprimau paşnic opiniile politice, în contradicţie cu cele ale majorităţii care forma puterea politică la acel moment.În acest atac ar fi fost implicate, în mod nelegal, forţe ale Ministerului de Interne, Ministerului Apărării Naţionale, SRI, precum şi peste 10.000 de mineri şi alţi muncitori din mai multe zone ale ţării.Conform Parchetului Militar, atacul a fost pus în practică în dimineaţa zilei de 13 iunie 1990, având următoarele consecinţe: moartea prin împuşcare a patru persoane, două persoane violate, vătămarea integrităţii fizice sau psihice a unui număr total de 1.388 de persoane, privarea de dreptul fundamental la libertate, din motive de ordin politic, a unui număr total de 1.250 de persoane.În cadrul acestei acţiuni, peste 200 de persoane au fost ridicate şi transportate la o unitate militară a Ministerului de Interne din localitatea Măgurele, unde au fost reţinute până în după-amiaza aceleiaşi zile, când au fost lăsate să plece, după o cercetare sumară.Ion Iliescu era acuzat de procurorii militari că a dat ordinul pentru evacuarea în forţă a manifestanţilor din Piaţa Universităţii, inclusiv prin folosirea unor muncitori din marile întreprinderi din Bucureşti.